Ministrul Sănătății, prof dr Alexandru Rafila, a declarat, la o conferință, că în anul 2021 România a înregistrat cea mai rată a suicidului la copii și...
Ministrul Sănătății, prof dr Alexandru Rafila, a explicat că anul trecut problema sinuciderii în rândul adolescenților și a copiilor s-a agravat extraordinar de mult anul trecut.
„Avem în continuare probleme mari, cea mai mare rată de suicid în rândul copiilor și adolescenților, înregistrată în anul 2021. Suntem responsabili pentru sănătatea lor și încercăm să facem în așa fel încât să păstrăm un balans între sănătatea publică și modul de dezvoltare armonioasă a acestor copii", a declarat Alexandru Rafila, vineri, într-o conferință de presă susținută în Prahova.
În fiecare an, conform datelor OMS (link direct sursa informației), circa 700.000 de oameni își iau viața și sunt mult mai mulți care încearcă să se sinucidă. Practic, la fiecare 100 de decese unul este prin sinucidere.
Fiecare sinucidere este o tragedie care afectează familii, comunități și țări întregi și are efecte de lungă durată asupra oamenilor lăsați în urmă.
Sinuciderea era, în 2019, la nivel mondial, a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani, după accidente de circulație, tuberculoză și violență.
Reprezentanții OMS notau că adolescența (10-19 ani) este o perioadă critică pentru dobândirea de abilități socio-emoționale, mai ales că jumătate din afecțiunile de sănătate mintală apar înainte de vârsta de 14 ani. Ghidul LIVE LIFE (link direct) încurajează acțiuni, inclusiv promovarea sănătății mintale și programe anti-bullying, legături către servicii de asistență și protocoale clare pentru persoanele care lucrează în școli și universități atunci când este identificat riscul de sinucidere.
Cel puțin unu din șapte copii - sau 332 de milioane de copii din lume - a fost afectat de măsurile obligatorii sau recomandările de izolare la domiciliu aplicate la nivel național pentru o perioadă de cel puțin nouă luni de la declanșarea pandemiei de COVID-19, cu riscuri pentru sănătatea mintală și bunăstarea socio-emoțională, a avertizat UNICEF (link direct sursa informației).
Pe măsură ce pandemia COVID intră în cel de-al treilea an de la declanșare, s-a demonstrat deja că impactul asupra sănătății mintale și bunăstării psiho-sociale a copiilor și adolescenților este unul de proporții și că acesta se agravează pe măsură ce timpul trece.
În America Latină și în Caraibe, un sondaj publicat anul trecut de UNICEF, U-Report (link direct raport), realizat în rândul tinerilor și care a generat peste 8.000 de răspunsuri, a dezvpluit că peste un sfert dintre respondenți s-au confruntat cu anxietatea, iar 15% cu depresia.
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
