Alimentație, boli de inimă: ce să NU mănânci ca să ai inima sănătoasă

Angela Sabău |
Data actualizării: | Data publicării:

Alimentația bazată pe produse de origine animală are un rol foarte important în creșterea riscului de boli de inimă, potrivit ultimului studiu.

Reducerea aportului de alimente de origine animală și urmarea unei diete bazate pe plante în primul rând poate reduce riscul de boli de inimă prin reducerea la minimum a efectelor adverse ale unui microbiom intestinal asociat cu riscul crescut de boli coronariene, potrivit unei cercetări publicate astăzi în Journal of the American College of Cardiologie.

Microbiota intestinală a corpului este alcătuită dintr-o serie de microbi care joacă un rol important în metabolism, absorbția de nutrienți, nivelul de energie și răspunsul imunitar. Un metabolit înrudit cu microbiota cunoscut sub numele de N-oxid de trimetilamină (TMAO) este produs atunci când bacteriile intestinale digeră nutrienți găsiți în mod obișnuit în produsele animale, cum ar fi carnea roșie. A fost conectat la creșterea riscului de atac de cord și a riscului de boli de inimă (coronariene). S-a constatat că menținerea unei diete vegane sau vegetariene reduce cantitatea de TMAO produsă în organism.

Autorii studiului au examinat 760 de femei cu vârsta cuprinsă între 30 și 55 de ani. Femeilor li s-a cerut să raporteze date privind dieta, obiceiurile de fumat și activitatea fizică, plus alte date demografice și să furnizeze două probe de sânge prelevate la Clinica Cleveland, la 10 ani distanță. Cercetatorii au masurat concentratiile plasmatice de TMAO de la prima colectare la a doua colectare de sânge. După ajustarea pentru participanții cu niveluri plasmatice disponibile de TMAO la ambele colecții, au existat 380 de cazuri de boli coronariene și 380 de participanți demografici cu control corelat fără boli de inimă aleși de către cercetătorii incluși în analiză.

Modificările care cresc riscul bolilor de inimă

Riscul acestor boli a fost calculat prin modificări ale nivelurilor de TMAO în organism pe parcursul perioadei de urmărire. Evaluarea nivelului TMAO se bazează pe aportul de dietă și nutrienți; cercetătorii au investigat modul în care calitatea dietei modifică asocierea dintre TMAO și bolile coronariene. Femeile care au dezvoltat această boală au avut concentrații mai de TMAO, IMC mai mare, istoric familial de atac de cord și nu au urmat o dietă sănătoasă. Femeile cu cele mai mari creșteri ale nivelurilor de TMAO în cadrul studiului au avut un risc cu 67% mai mare de boli de inimă.

 „Dieta este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru a controla nivelurile de TMAO în organism”, a declarat Lu Qi, MD, director al Centrului de Cercetare a Obezității Universității Tulane și autorul principal al studiului. „Niciun studiu prospectiv anterior de cohortă nu a abordat dacă modificările pe termen lung ale TMAO sunt asociate cu bolile de inimă și dacă aporturile dietetice pot modifica aceste asociații. Descoperirile noastre arată că scăderea nivelului de TMAO poate contribui la reducerea riscului de boli de inimă și sugerează că microbiomul intestinal poate fi nou domeniu pentru a explora prevenirea bolilor de inimă. "

Autorii studiului nu au găsit diferențe în nivelurile de TMAO între bolile coronariene și participanții la control la prima recoltare de probe de sânge. Nivelurile TMAO examinate în cea de-a doua recoltare de probe de sânge luate 10 ani mai târziu au fost semnificativ mai mari ale participanților cu această afecțiune. Fiecare creștere a TMAO a fost asociată cu o creștere a riscului de boli de inimă cu 23%. Această asociere a rămas valabilă după controlul pentru factorii demografici, dieta și stilul de viață, confirmând legătura dintre nivelurile mai mari de TMAO și riscul de boli coronariene.

„Rezultatele studiului oferă dovezi suplimentare pentru rolul TMAO ca biomarker predictiv pentru bolile de inimă și întărește cazul TMAO ca o potențială țintă de intervenție în prevenirea bolilor de inimă", a declarat Paul A. Heidenreich, MD, MS, profesor de medicină la Școala de Medicină a Universității Stanford, într-un comentariu editorial însoțitor.

 

Sursa, aici.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel