Prețul inacțiunii: costurile economice ale ignorării dovezilor științifice

În cadrul panelului „Ce pierdem? Costul pentru sănătate și economie al ignorării dovezilor științifice”, organizat la cea de-a 9-a ediție a summitului No Smoke (The Tobacco Harm Reduction Summit) din Atena, experți în sănătate publică și economie au analizat impactul pe care ignorarea dovezilor științifice îl are asupra sistemelor de sănătate, productivității, bugetelor publice și dezvoltării economice. Mesajul central al discuției a fost că efectele comportamentelor de risc care pot fi prevenite nu se reflectă doar în indicatorii de sănătate, ci și în calitatea vieții, cheltuielile publice, competitivitatea economică și bunăstarea socială.

În cadrul panelului, experții Andrzej Fal, profesor de medicină și sănătate publică Cardinal Stefan Wyszyński University (UKSW) din Varșovia, și Witold Orlowski, profesor de economie și expert în macroeconomie Vistula University din Varșovia, au argumentat că impactul fumatului asupra sănătății publice generează costuri economice care depășesc cu mult sfera sistemului medical, afectând productivitatea, piața muncii și sustenabilitatea finanțelor publice.

„Deși produsele din tutun generează venituri fiscale pe termen scurt, ele generează în același timp costuri directe substanțiale pentru sistemul de sănătate și pierderi de productivitate.”, a explicat Witold Orlowski. Referindu-se la impactul economic al fumatului, acesta a arătat că, în ansamblu, pierderea netă pentru finanțele publice este de câteva ori mai mare decât veniturile fiscale colectate.

Profesorul Orlowski a oferit exemplul Poloniei, care, la momentul aderării la Uniunea Europeană în 2004, avea un PIB de 2,5 ori mai mic decât cel al Regatului Unit. Astăzi, țara se apropie de Regatul Unit și a depășit recent Japonia. Alături de Irlanda, Polonia s-a impus ca economia cu cea mai rapidă creștere din Europa în ultimii 30 de ani. Cu toate acestea, PIB-ul nu este singurul indicator al bunăstării naționale, a adăugat profesorul Orlowski. Conform sondajelor din ultimii doi ani, problemele de sănătate rămân principala teamă a cetățenilor polonezi. În ciuda acestei creșteri substanțiale, sistemul nu a reușit să îmbunătățească rezultatele în materie de sănătate publică sau satisfacția pacienților.

Polonia este o societate în curs de îmbătrânire, cu o populație cu vârsta de pensionare în creștere, care necesită cheltuieli mai mari pentru sănătate, și cu o forță de muncă în scădere. Pe lângă această presiune demografică, indivizii își pun adesea în pericol propria sănătate prin comportamente care pot fi prevenite, precum fumatul. În 1990, peste 50% dintre polonezii adulți erau fumători; astăzi, această cifră a scăzut la aproximativ 27%, rămânând totuși peste media Uniunii Europene.

Profesorul Andrzej Fal a atras atenția că, atunci când sunt luate în calcul atât costurile medicale directe, cât și pierderile de productivitate generate de îmbolnăviri, veniturile fiscale asociate consumului de tutun nu reușesc să compenseze povara economică produsă acesteia. În opinia sa, ideea că taxele colectate ar acoperi costurile sociale și sanitare ale fumatului este contrazisă de datele disponibile.

Autoritățile locale sunt cele care ar trebui să investească, pentru că guvernul central nu va fi niciodată atât de aproape de cetățeni, crede profesorul Andrej Fal, președinte al Societății de Sănătate Publică din Polonia. Singurul lucru care ar trebui făcut la nivel central, la nivel parlamentar, este stabilirea unor norme și reglementări care să fixeze praguri, de exemplu, obligând administrațiile locale să aloce nu mai puțin de 6% din bugetele lor pentru prevenție. 

„Din păcate, majoritatea politicienilor și economiștilor încă privesc cheltuielile pentru prevenție ca pe niște cheltuieli, nu ca pe o investiție. Investiția aduce profit în viitor; cheltuiala reprezintă bani pe care nu îi mai recuperezi niciodată.”, a explicat Fal.

Potrivit profesorului Orlowski, una dintre dificultățile majore este faptul că veniturile fiscale sunt imediate și vizibile, în timp ce beneficiile economice ale unei populații mai sănătoase se manifestă pe termen lung. De aceea, resursele publice trebuie direcționate strategic către măsuri eficiente de prevenire și reducere a consumului de tutun.

Concluzia panelului a fost că prețul ignorării dovezilor științifice nu se măsoară doar în indicatori de sănătate, ci și în ani de viață pierduți, productivitate redusă, presiune asupra bugetelor publice și oportunități economice ratate.

„Trebuie să acționăm pe baza a ceea ce știm deja, iar acolo unde există încă incertitudini să susținem cercetarea necesară pentru a le clarifica”, a concluzionat profesorul Andrzej Fal.