Criză globală în tratamentul bolilor cardiovasculare. Milioane de pacienți, privați de medicația esențială
Milioane de pacienți cu boli cardiovasculare nu primesc tratamentul necesar pentru a preveni complicațiile fatale.
Anevrismul de aortă abdominală apare fără simptome evidente, dar care pot pune viața în pericol.
Anevrismul de aortă abdominală se dezvoltă încet, fără simptome vizibile, ceea ce o face greu de detectat. Unele anevrisme nu se rup niciodată. Multe încep mici și rămân mici. Altele se măresc în timp, uneori rapid.
Un anevrism aortic abdominal este o zonă mărită în partea inferioară a vasului principal care alimentează corpul cu sânge (aorta). Aorta pornește de la inimă și trece prin centrul pieptului și al abdomenului. Aorta este cel mai mare vas de sânge din organism, astfel încât o ruptură de anevrism aortic abdominal poate provoca sângerări care pun viața în pericol.
În funcție de mărimea anevrismului și de viteza cu care crește, tratamentul variază de la așteptare vigilentă până la operație de urgență.
Anevrismele se pot dezvolta oriunde de-a lungul aortei, dar majoritatea anevrismelor aortice apar în partea aortei care se află în zona burții (abdomen). Mai multe lucruri pot juca un rol în dezvoltarea unui anevrism aortic abdominal, inclusiv:
- Întărirea arterelor (ateroscleroză). Ateroscleroza apare atunci când grăsimea și alte substanțe se acumulează pe mucoasa unui vas de sânge.
- Tensiunea arterială ridicată. Tensiunea arterială ridicată poate deteriora și slăbi pereții aortei.
- Bolile vaselor de sânge. Acestea sunt boli care determină inflamarea vaselor de sânge.
- Infecție la nivelul aortei. Rareori, o infecție bacteriană sau fungică ar putea provoca un anevrism aortic abdominal.
- Traumatisme. De exemplu, faptul de a fi rănit într-un accident de mașină poate provoca un anevrism aortic abdominal, notează Mayo Clinic.
Dr. Rodica Niculescu, medic primar cardiologie, a explicat cum este diagnosticat anevrismul de aortă abdominală.
”Pacienții noștri descoperă această afecțiune în mod întâmplător, atunci când își fac o ecografie abdominală pentru diverse alte cauze. Dacă apare o durere abdominală, pacienții se îndreaptă către o astfel de investigație și atunci există acest diagnostic.
Evaluarea corectă a acestei afecțiuni se realizează cu ajutorul unei tomografii, cu ajutorul unei substanțe de contrast care va fi efectuată la nivelul aortei, în totalitate”, a precizat medicul, la Digi 24.
Anevrismele aortice abdominale cresc adesea încet, fără simptome vizibile, ceea ce le face greu de detectat. Unele anevrisme nu se rup niciodată. Multe încep mici și rămân mici. Altele se măresc în timp, uneori rapid.
Dacă aveți un anevrism aortic abdominal care se mărește, ați putea observa:
- Durere profundă, constantă în zona burții sau în partea laterală a burții (abdomen)
- Dureri de spate
- Pulsații în apropierea buricului, notează Mayo Clinic.
”Semnele sunt de la nicio simptomatologie, ceea ce face parte din riscul pacientului pentru că nu știe, până la dureri abdominale sau dureri lombare. Riscul cel mai mare este de deces prin ruptura acestui anevrism netratat la timp.
Metodele de investigație și de urmărire sunt legate de ecografia periodică. Aproximativ la 6 luni pacientul este bine să își facă o ecografie de urmărire pentru acest anevrism abdominal. Anual este indicată o angiografie prin tomografie, adică evaluarea cu ajutorul substanței de contrast a dimensiunii anevrismului.
Dacă anevrismul are peste 5 cm la femei, 5,5 cm la bărbați atunci are indicație de tratament, iar dacă crește cu un cm anual, de asemenea, se încadrează în indicația de tratament”, a mai precizat dr. Rodica Niculescu.
”În general, de-a lungul timpului la cardiologie cardiovasculară acest anevrism a fost tratat printr-o intervenție chirurgicală deschisă. În ultimii 10-15 ani, deoarece complicațiile și recuperarea pacientului erau dificile s-a intuit această metodă intervențională prin abordarea prin două puncții la nivelul plicilor inghinale bilateral cu introducerea unui device, care, ulterior se autoexpandează și cu prelungirile legate pentru membrele inferioare. Practic, se reface segmentul de aortă de sub arterele renale cu cele două artere iliace ale pacientului”, a mai subliniat medicul.
Principalele complicații sunt rupturile unuia sau mai multor straturi ale peretelui aortei (disecție aortică) sau ruptura unui anevrism. O ruptură poate provoca hemoragii interne care pun viața în pericol. În general, cu cât anevrismul este mai mare și crește mai repede, cu atât riscul de ruptură este mai mare.
Semnele și simptomele că un anevrism aortic s-a rupt pot include:
- Durere abdominală sau de spate bruscă, intensă și persistentă, care poate fi descrisă ca o senzație de sfâșiere
- Tensiune arterială scăzută
- Puls rapid
Anevrismele aortice cresc, de asemenea, riscul de a dezvolta cheaguri de sânge în zonă. Dacă un cheag de sânge se desprinde de pe peretele interior al unui anevrism și blochează un vas de sânge în altă parte a corpului, acesta poate provoca durere sau bloca fluxul sanguin către picioare, degete, rinichi sau organe abdominale.
Factorii de risc ai anevrismului aortic abdominal includ:
- Consumul de tutun. Fumatul este cel mai puternic factor de risc pentru anevrismul aortic. Fumatul poate slăbi pereții aortei, crescând riscul de anevrism aortic și de rupere a anevrismului.
Medicii recomandă o singură ecografie abdominală pentru depistarea unui anevrism de aortă abdominală la bărbații cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani care sunt fumători actuali sau foști fumători de țigări.
- Vârsta. Anevrismele de aortă abdominală apar cel mai des la persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste.
- Bărbații. Bărbații dezvoltă anevrisme aortice abdominale mult mai des decât femeile.
- Antecedente familiale. Faptul de a avea un istoric familial de anevrism aortic abdominal crește riscul de a avea această afecțiune.
- Alte anevrisme. Faptul de a avea un anevrism la un alt vas de sânge mare, cum ar fi artera din spatele genunchiului sau aorta din piept (anevrism aortic toracic), ar putea crește riscul de a avea un anevrism aortic abdominal.
Milioane de pacienți cu boli cardiovasculare nu primesc tratamentul necesar pentru a preveni complicațiile fatale.
Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce simptome depinde răspunsul.
Acest antioxidant poate preveni degradarea inimii.
Acesta este medicamentul cel mai bun pentru a preveni evenimentele cauzate de bolile cardiace.
Simptomul surprinzător al infarctului pe care majoritatea femeilor îl ignoră. Nu este vorba de durerea în piept.
Aceasta este cea mai ieftină pastilă care protejează inima de infarct. Și nu, nu este este aspirina.
Acesta este cel mai rău lucru pentru inimă. O macină în totalitate și dublează riscul de infarct și boală coronariană.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.
Trei medicamente frecvent utilizate pot crește colesterolul.
Acesta este impactul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra creierului. Detaliul s-a aflat abia acum.
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este importantă valoarea.
Acestea sunt simptomele atacurilor de cord în cazul femeilor. De multe ori sunt ignorate, lucru care poate fi mortal.
Tratamentul care îți protejează inima de cea mai letală afecțiune.
Aceasta este boala gravă pe care o poți dezvolta dacă nu îți ții colesterolul sub control.
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Bolile de inimă, diagnosticate diferit. Testul privind valoarea colesterolului nu mai este de actualitate.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.