Antibioticele, legate de un risc mai mare de boli cardiace la persoanele cu diabet zaharat de tip 1

Administrarea de antibiotice a fost asociată cu riscul de boli coronariene la persoanele cu diabet de tip 1.
Rezultatele unui studiu publicat în Journal of Internal Medicine sugerează că infecțiile bacteriene pot ridica riscul de boli coronariene la persoanele cu diabet de tip 1.
Printre 3.781 de persoane cu diabet zaharat de tip 1, 370 au dezvoltat boli coronariene la o medie de 13,7 ani. Achiziția de antibiotice, care reflectă infecțiile bacteriene în îngrijirile în ambulatoriu, au fost factori de risc semnificanți pentru bolile coronariene, cu un risc mai mare cu 21% pentru fiecare achiziție anuală de antibiotice.
Un nivel ridicat de sânge de lipopolizaharide bacteriene (molecule mari derivate din stratul exterior al bacteriilor gram-negative) a fost, de asemenea, un factor de risc pentru bolile coronariene.
„În termeni mai generali, prezentul studiu demonstrează modul în care infecțiile se asociază cu dezvoltarea complicațiilor diabetice tardive și, poate chiar mai important, cum infecțiile se asociază cu dezvoltarea bolilor coronariene, deoarece ultima relație a fost disputată în ultimii ani”, a spus autorul studiului, Johan Rasmus Simonsen, doctor în științe medicale la Centrului de cercetare Folkhälsan, din Finlanda. „Interesant, în studiul nostru, această incidență a bolilor coronariene a fost asociată cu achiziții de antibiotice, ceea ce face posibilele mecanisme fiziopatologice din spatele acestei descoperiri intrigante și care să garanteze studii suplimentare.”
Diabetul crește riscul de infecții, precum și boli coronariene (CHD), dar nu este clar dacă infecțiile cresc riscul de boală și cum se aplică acest lucru persoanelor cu diabet.
Persoanele cu diabet zaharat tip 1 (3.781) au fost recrutate din Studiul finlandez de nefropatie diabetică (FinnDiane), un studiu prospectiv de urmărire.
CHD a fost definită ca evenimimente precum: infarct miocardic fatal sau non-fatal, intervenție chirurgicală de bypass coronariană sau intervenție coronariană percutană, identificate prin datele privind registrul național de externare a spitalului.
Infecțiile au fost identificate prin datele registrului național cu privire la toate achizițiile de antibiotice de la îngrijirile în ambulatoriu.
Activitatea lipopolizaharidelor bacteriene (LPS) a fost măsurată din eșantioane de ser la momentul inițial. Datele privind factorii de risc tradiționali pentru CHD au fost colectate în timpul vizitelor de bază și consecutive.
Persoanele cu un incident CHD (370) au înregistrat un număr mediu mai mare de achiziții de antibiotice pe an, în comparație cu cele fără incident CHD, în concluzie, infecțiile bacteriene sunt asociate cu un risc crescut de apariție a CHD la persoanele cu diabet de tip 1.
-
-
-
Ce să faci imediat și ce să NU faci dacă simți miros de gaz în casă17.10.2025, 18:58
-
-
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Camp Hill Virus, un nou henipavirus descoperit în America de Nord. Ar putea avea potențial pandemic
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
COVID-19, amenințare ascunsă pentru inima pacienților. Infecția accelerează riscul de AVC și infarct
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
HKU5-CoV-2, un nou coronavirus cu potențial pandemic, descoperit în China
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.