Antibioticele, legate de un risc mai mare de boli cardiace la persoanele cu diabet zaharat de tip 1
Administrarea de antibiotice a fost asociată cu riscul de boli coronariene la persoanele cu diabet de tip 1.
Rezultatele unui studiu publicat în Journal of Internal Medicine sugerează că infecțiile bacteriene pot ridica riscul de boli coronariene la persoanele cu diabet de tip 1.
Printre 3.781 de persoane cu diabet zaharat de tip 1, 370 au dezvoltat boli coronariene la o medie de 13,7 ani. Achiziția de antibiotice, care reflectă infecțiile bacteriene în îngrijirile în ambulatoriu, au fost factori de risc semnificanți pentru bolile coronariene, cu un risc mai mare cu 21% pentru fiecare achiziție anuală de antibiotice.
Un nivel ridicat de sânge de lipopolizaharide bacteriene (molecule mari derivate din stratul exterior al bacteriilor gram-negative) a fost, de asemenea, un factor de risc pentru bolile coronariene.
„În termeni mai generali, prezentul studiu demonstrează modul în care infecțiile se asociază cu dezvoltarea complicațiilor diabetice tardive și, poate chiar mai important, cum infecțiile se asociază cu dezvoltarea bolilor coronariene, deoarece ultima relație a fost disputată în ultimii ani”, a spus autorul studiului, Johan Rasmus Simonsen, doctor în științe medicale la Centrului de cercetare Folkhälsan, din Finlanda. „Interesant, în studiul nostru, această incidență a bolilor coronariene a fost asociată cu achiziții de antibiotice, ceea ce face posibilele mecanisme fiziopatologice din spatele acestei descoperiri intrigante și care să garanteze studii suplimentare.”
Diabetul crește riscul de infecții, precum și boli coronariene (CHD), dar nu este clar dacă infecțiile cresc riscul de boală și cum se aplică acest lucru persoanelor cu diabet.
Persoanele cu diabet zaharat tip 1 (3.781) au fost recrutate din Studiul finlandez de nefropatie diabetică (FinnDiane), un studiu prospectiv de urmărire.
CHD a fost definită ca evenimimente precum: infarct miocardic fatal sau non-fatal, intervenție chirurgicală de bypass coronariană sau intervenție coronariană percutană, identificate prin datele privind registrul național de externare a spitalului.
Infecțiile au fost identificate prin datele registrului național cu privire la toate achizițiile de antibiotice de la îngrijirile în ambulatoriu.
Activitatea lipopolizaharidelor bacteriene (LPS) a fost măsurată din eșantioane de ser la momentul inițial. Datele privind factorii de risc tradiționali pentru CHD au fost colectate în timpul vizitelor de bază și consecutive.
Persoanele cu un incident CHD (370) au înregistrat un număr mediu mai mare de achiziții de antibiotice pe an, în comparație cu cele fără incident CHD, în concluzie, infecțiile bacteriene sunt asociate cu un risc crescut de apariție a CHD la persoanele cu diabet de tip 1.
-
Alexandru Rogobete, schimbări majore17.11.2025, 18:16
-
-
Cancerul de col uterin, boala care poate fi prevenită17.11.2025, 17:02
-
Sindromul de ochi uscat: o afecțiune frecventă, dar adesea ignorată17.11.2025, 15:37
-
Ce semne pot indica un dezechilibru hormonal?17.11.2025, 12:33
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Mâncarea umedă pentru pisici, plină de microbi, E.coli, Salmonella: Îmbolnăvește toată familia!
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
EXCLUSIV De ce rabia sperie mai mult decât gripa. Dr. Adrian Marinescu, dezvăluiri
Un nou virus gripal de origine animală ar putea declanșa următoarea pandemie. Medicii, în alertă
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
EXCLUSIV Gripa ucide și copii. Dr. Adrian Marinescu: Cum explică părinții antivacciniști moartea unui copil dintr-o boală prevenibilă
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
