Adulții în vârstă cu apatie severă sau lipsă de interes pentru activitățile obișnuite ar avea șanse mai mari să dezvolte demență, susține un studiu.
Cercetătoarea Meredith Bock de la Universitatea din California a coordonat un studiu cu 2.018 adulți de peste 74 de ani, fără demență la debutul cercetării, prin care a vrut să vadă rolul pe care-l joacă apatia în apariția demenței.
La sfârșitul studiului, 381 de participanți (aproape 19%) au dezvoltat demență. În grupul cu apatie scăzută, 111 din 768 de persoane (14%) au dezvoltat demență. În grupul cu apatie severă, 127 din 508 de persoane (25%) au dezvoltat demență. În cercetare s-a ținut cont de vârstă, educație, factori de risc cardiovascular și alți factori care ar putea afecta riscul de demență. Concluzia? Vârstnicii cu apatie severă au fost cu 80% mai predispuți să dezvolte demență decât cei cu apatie scăzută.
”În timp ce depresia a fost studiată mai mult ca predictor al demenței, studiul nostru se adaugă cercetărilor care arată că apatia merită, de asemenea, atenție ca predictor independent al bolii”, spune cercetătoarea.
Studiul, AICI.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
