Cercetătorii de la Karolinska Institutet din Suedia au descoperit că lipsa unor anticorpi de tip IgG joacă un rol important în ateroscleroză, principala cauză de AVC și atac de cord. Anticorpii stabilizează...
Un studiu pe șoareci a arătat că anticorpii stabilizează placa acumulată pe pereții arterei, ceea ce reduce riscul ruperii ei și riscul de formare a cheagurilor de sânge. Se speră că aceste rezultate, publicate în revista Circulation, vor duce în cele din urmă la crearea de terapii îmbunătățite.
Ateroscleroza este principală cauză a atacului de cord (infarct) și a accidentului vascular cerebral (AVC) și este de așteptat să fie principala cauză a decesului, la nivel mondial, mult timp de acum încolo. Aproximativ o treime dintre pacienți nu răspund la tratamentul cu statine.
Boala se caracterizează prin îngustarea pereților arteriali care rezultă din acumularea de lipide și celule - așa-numita placă aterosclerotică. Când această placă se rupe, se formează cheaguri de sânge care limitează fluxul sanguin la organele vitale, cum ar fi inima și creierul. Pentru a reduce numărul de decese cauzate de ateroscleroză, cercetătorii încearcă, prin urmare, să găsească modalități de a împiedica acest lucru.
Limfocitele B ale sistemului imunitar produc anticorpi care sunt implicați în combaterea infecțiilor. Dar, de asemenea, anticorpii pot ajuta la curățarea țesuturilor deteriorate, de exemplu sub formă de plăci aterosclerotice. Oamenii de știință știu, de asemenea, că sistemul imunitar are o influență asupra dezvoltării plăcii, dar exact cum se întâmplă acest lucru nu e cunoscut pe deplin. Echipa din spatele prezentului studiu a studiat modul în care se dezvoltă placa aterosclerotică la șoarecii care nu au anticorpi.
„Am constatat că placa formată într-un mediu fără anticorpi a fost neobișnuit de mică", spune coordonatorul studiului Stephen Malin, cercetător principal la Departamentul de Medicină al Institutului Karolinska, din Solna. „Dar, la o privire mai atentă, am descoperit că placa arăta diferit și conținea mai multe lipide și mai puține celule musculare decât în mod normal. Acest lucru a sugerat că placa este instabilă și mai predispusă la rupere (formare de cheaguri, n.r.), ceea ce s-a dovedit a fi adevărat".
Cercetătorii au descoperit că ingredientul necesar pentru stabilizarea plăcii este anticorpul IgG, de fapt o clasă de anticorpi cea mai comună în sânge. Analizele ulterioare au arătat că celulele musculare netede ale aortei au nevoie ca acești anticorpi să se dividă corect; atunci când celulele nu sunt divizate corect, placa pare să devină mai mică și mai instabilă.
„A fost o surpriză uriașă pentru noi că anticorpii pot juca un rol atât de important în formarea plăcii arteriale", spune dr. Malin. „Acum vrem să aflăm dacă este un tip special de anticorp IgG care recunoaște componentele plăcii. Dacă este așa, ar putea fi un nou mod de a atenua ateroscleroza și, sperăm, de a reduce numărul de decese din cauza bolilor cardiovasculare".
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Aditivul găsit la orice pas, asociat cu decesele din cauze cardiovasculare. Crește dramatic inflamația din organism.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Boala gravă la care ești expus dacă ești născut după ACEST AN. Riscurile pot fi mortale.
Bolile de inimă, diagnosticate diferit. Testul privind valoarea colesterolului nu mai este de actualitate.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
