Antibioticele, posibil cauza unor anume probleme cardiace

Oamenii de știință au arătat pentru prima dată o legătură între două tipuri de probleme cardiace și unul dintre clasele de antibiotice cele mai frecvent prescrise.

Într-un studiu publicat astăzi în American College of Cardiology, cercetătorii de la Universitatea din Columbia Britanică (UBC), în parteneriat cu American College of Cardiology, researchers at the University of British Columbia (UBC), în parteneriat cu Provincial Health Services Authority's (PHSA) Therapeutic Evaluation Unit au descoperit că utilizatorii actuali de antibiotice fluoroquinolonă, cum ar fi Ciprofloxacină sau Cipro, se confruntă cu un risc de 2,4 ori mai mare de a dezvolta o regurgitare aortică și mitrală, în care sângele revine în inimă, în comparație cu pacienții care iau amoxicilină, un alt tip de antibiotic. Cel mai mare risc este la un termen de 30 de zile de la utilizare.

Studii recente au legat aceeași clasă de antibiotice și alte probleme cardiace.

Unii medici favorizează fluorochinolonele față de alte antibiotice pentru spectrul lor larg de activitate antibacteriană și absorbția orală ridicată, care este la fel de eficientă ca și tratamentul intravenos.

„Puteți trimite pacienții acasă cu o pastilă o dată pe zi”, a declarat Mahyar Etminan, autor principal și profesor asociat de oftalmologie și științe vizuale la facultatea de medicină la UBC. „Această clasă de antibiotice este foarte convenabilă, dar pentru majoritatea cazurilor, în special infecții legate de comunitate, nu sunt cu adevărat necesare. Prescripția necorespunzătoare poate provoca atât rezistența la antibiotice, cât și probleme cardiace grave.” 

Antibioticele, posibilă cauză a afecțiunilor cardiace

Cercetătorii speră ca studiul lor să ajute la informarea publicului și a medicilor că, dacă pacienții prezintă probleme cardiace, unde nu a fost descoperită nicio altă cauză, antibioticele fluorochinolone pot fi o cauză.

„Unul dintre obiectivele cheie ale unității de evaluare terapeutică este evaluarea diferitelor medicamente și tehnologii de sănătate pentru a determina dacă acestea îmbunătățesc calitatea îngrijirii oferite de programele noastre sau îmbunătățesc rezultatele pacienților”, a spus dr. Bruce Carleton, directorul unității și cercetării, ceretător la Spitalul de Copii BC, un program de PHSA. "Acest studiu subliniază necesitatea de a avea grijă atunci când se prescriu antibiotice, care uneori pot provoca daune. Ca urmare a acestei lucrări, vom continua să lucrăm cu Antimicrobial Stewardship Committee, pentru a asigura prescrierea corespunzătoare a acestei clase de antibiotice pacienților din British Columbia și reducerea prescrierii necorespunzătoare."

Pentru studiu, oamenii de știință au analizat datele din sistemul de raportare a Administrației Alimentelor și Medicamentelor din SUA. Aceștia au analizat, de asemenea, o masivă bază de date privind cererile de asigurări de sănătate privată în SUA, care surprinde demografia, medicamentele, doza prescrisă și durata tratamentului.

Cercetătorii au identificat 12.505 cazuri de regurgitare valvulară cu 125.020 de subiecți dintr-un grup de control, într-un eșantion aleatoriu de mai mult de nouă milioane de pacienți. Aceștia au definit „expunerea curentă” la  fluoroquinolone în cazul în care au primit o rețetă cu acest medicament cu 30 de zile înainte de evenimentul advers (semnalarea problemei cardiace).

„Expunerea recentă” a fost definită atunci când evenimentul cardiac a avut loc cu 31 până la 60 de zile după tratament și „expunerea trecută” a fost când tratamentul a avut loc cu 61 până la 365 de zile înainte de un incident (cardiac). Oamenii de știință au comparat utilizarea fluoroquinolonului cu amoxicilină și azitromicină.

Riscul cel mai mare, în 30 de zile după tratament

Rezultatele au arătat că riscul cel mai mare de regurgitare aortică și mitrală a fluxului de sânge în inimă este în perioada de expunere curentă, respectiv în termen de 30 de zile după tratamentul cu fluoroquinolone.

Etminan speră că, dacă alte studii confirmă aceste constatări, agențiile de reglementare a medicamentelor ar adăuga riscul de regurgitare aortică și mitrală la alertele lor ca efecte secundare potențiale și că rezultatele ar determina medicii să folosească alte clase de antibiotice ca primă linie de apărare pentru infecțiile necomplicate. .

Acest studiu a fost finanțat și realizat de departamentul de oftalmologie și Unitatea de evaluare terapeutică din cadrul Autorității Provinciale de Servicii de Sănătate.