Autoevaluarea memoriei, instrumentul pentru detectarea timpurie a demenței

Vezi și: Mâncatul după ora 17:00, risc pentru sănătatea metabolică și cardiovasculară. Mesele târzii dezechilibrează glicemia

Mulți dintre noi pot ignora semnele timpurii ale declinului cognitiv, dar un nou studiu arată că modul în care ne evaluăm memoria ar putea fi cheia pentru depistarea demenței cu mult înainte ca aceasta să devină evidentă în urma testelor standardizate.

Noile cercetări realizate de Trinity College Dublin și publicate în Alzheimer Journal sugerează că percepțiile individuale ale persoanelor cu privire la problemele de memorie sunt mai puternic legate de factorii de risc pentru demență decât testele cognitive tradiționale.

Descoperirile oferă noi perspective asupra disfuncțiilor cognitive timpurii și asupra potențialului auto-raportării problemelor de memorie ca instrument pentru identificarea riscurilor de demență înainte ca acestea să fie măsurate prin teste obiective.

Vezi și: De ce apar petele albe pe unghii și ce semnificație au cu adevărat. Bolile pe care le ascund unghiile

Problemele de memorie

Un studiu condus de Dr. Anna M. Rosická la Școala de Psihologie din Trinity a analizat datele provenite de la 3.327 de participanți pentru a explora legătura dintre factorii de risc pentru demență și abilitățile cognitive. Participanții au utilizat aplicația pentru smartphone Neureka pentru a completa teste cognitive gamificate și pentru a răspunde la întrebări despre memoria lor.

Cercetarea a relevat că auto-raportările participanților cu privire la problemele de memorie au fost mai strâns legate de factorii de risc modifiabili pentru demență, precum hipertensiunea, singurătatea, depresia, fumatul și deficiențele de auz. Această descoperire contestă dependența tradițională de testele standardizate, care adesea trec cu vederea importanța experiențelor subiective.

Vezi și: Primul semn că ai cancer de colon. "Au intrat în panică și m-au dus la spital să vadă ce am. Aveam cancer". Dacă simți ASTA, fugi la medic

Importanța evaluărilor cognitive subiective

Studiul subliniază valoarea întrebării adresate indivizilor despre propriile lor probleme de memorie, ca parte a unei abordări mai largi pentru înțelegerea schimbărilor timpurii în sănătatea creierului.

Deși evaluările cognitive s-au concentrat în mod tradițional pe teste obiective, această nouă cercetare evidențiază beneficiile integrării auto-raportărilor subiective, în special în rândul adulților sănătoși, care ar putea observa schimbări de memorie înainte ca acestea să fie detectabile prin testele convenționale.

"Știm că demența începe adesea cu disfuncții cognitive atât obiective, cât și subiective, dar există puțină suprapunere între cele două. Descoperirile noastre sugerează că deteriorarea subiectivă a memoriei ar putea fi un indicator mai sensibil al riscurilor de demență", explică Dr. Rosická, potrivit SciTechDaily.

Vezi și: Molecula care vindecă intestinul și previne dezvoltarea cancerului. Previne inflamația

Tehnologia și evaluările la distanță, schimbare pentru detectarea timpurie

Studiul subliniază, de asemenea, potențialul aplicațiilor pentru smartphone, precum Neureka, de a oferi o metodă de evaluare cognitivă la distanță și auto-administrată.

Cu participanții care completează teste și chestionare prin intermediul telefoanelor lor inteligente, cercetarea demonstrează cum tehnologia poate ajuta la detectarea timpurie a declinului cognitiv, în special în zonele unde accesul la evaluări în persoană este limitat.

"Aplicația ne permite să adunăm date valoroase de la o gamă largă de participanți și oferă o nouă modalitate de a studia factorii de risc ai demenței la distanță. Această abordare este deosebit de valoroasă în țările cu venituri mici și medii, unde testarea standard poate să nu fie accesibilă", a spus prof. Claire Gillan, care a supervizat studiul.

Vezi și: Cancerul și schimbările emoționale, impact devastator. Cum să faci față provocărilor psihologice

Cercetări viitoare și monitorizarea pe termen lung

Deși studiul oferă perspective valoroase, cercetătorii subliniază că datele au fost colectate la un singur moment în timp, iar studii longitudinale suplimentare sunt necesare pentru a confirma aceste descoperiri. O analiză pe termen lung ar ajuta la excluderea unor explicații alternative pentru legăturile observate între impairmentul subiectiv al memoriei și factorii de risc ai demenței.

În ciuda acestei limitări, cercetarea deschide drumul pentru o nouă eră a detectării demenței, care ar putea permite indivizilor să-și monitorizeze mai îndeaproape sănătatea cognitivă și să ia măsuri timpurii pentru a aborda riscurile potențiale.