Cum îți dai seama singur că ai demență? Acest semn îngrijorător, ar putea fi un semnal de alarmă pentru schimbări serioase în sănătatea ta mentală.
Mulți dintre noi pot ignora semnele timpurii ale declinului cognitiv, dar un nou studiu arată că modul în care ne evaluăm memoria ar putea fi cheia pentru depistarea demenței cu mult înainte ca aceasta să devină evidentă în urma testelor standardizate.
Noile cercetări realizate de Trinity College Dublin și publicate în Alzheimer Journal sugerează că percepțiile individuale ale persoanelor cu privire la problemele de memorie sunt mai puternic legate de factorii de risc pentru demență decât testele cognitive tradiționale.
Descoperirile oferă noi perspective asupra disfuncțiilor cognitive timpurii și asupra potențialului auto-raportării problemelor de memorie ca instrument pentru identificarea riscurilor de demență înainte ca acestea să fie măsurate prin teste obiective.
Un studiu condus de Dr. Anna M. Rosická la Școala de Psihologie din Trinity a analizat datele provenite de la 3.327 de participanți pentru a explora legătura dintre factorii de risc pentru demență și abilitățile cognitive. Participanții au utilizat aplicația pentru smartphone Neureka pentru a completa teste cognitive gamificate și pentru a răspunde la întrebări despre memoria lor.
Cercetarea a relevat că auto-raportările participanților cu privire la problemele de memorie au fost mai strâns legate de factorii de risc modifiabili pentru demență, precum hipertensiunea, singurătatea, depresia, fumatul și deficiențele de auz. Această descoperire contestă dependența tradițională de testele standardizate, care adesea trec cu vederea importanța experiențelor subiective.
Studiul subliniază valoarea întrebării adresate indivizilor despre propriile lor probleme de memorie, ca parte a unei abordări mai largi pentru înțelegerea schimbărilor timpurii în sănătatea creierului.
Deși evaluările cognitive s-au concentrat în mod tradițional pe teste obiective, această nouă cercetare evidențiază beneficiile integrării auto-raportărilor subiective, în special în rândul adulților sănătoși, care ar putea observa schimbări de memorie înainte ca acestea să fie detectabile prin testele convenționale.
"Știm că demența începe adesea cu disfuncții cognitive atât obiective, cât și subiective, dar există puțină suprapunere între cele două. Descoperirile noastre sugerează că deteriorarea subiectivă a memoriei ar putea fi un indicator mai sensibil al riscurilor de demență", explică Dr. Rosická, potrivit SciTechDaily.
Vezi și: Molecula care vindecă intestinul și previne dezvoltarea cancerului. Previne inflamația
Studiul subliniază, de asemenea, potențialul aplicațiilor pentru smartphone, precum Neureka, de a oferi o metodă de evaluare cognitivă la distanță și auto-administrată.
Cu participanții care completează teste și chestionare prin intermediul telefoanelor lor inteligente, cercetarea demonstrează cum tehnologia poate ajuta la detectarea timpurie a declinului cognitiv, în special în zonele unde accesul la evaluări în persoană este limitat.
"Aplicația ne permite să adunăm date valoroase de la o gamă largă de participanți și oferă o nouă modalitate de a studia factorii de risc ai demenței la distanță. Această abordare este deosebit de valoroasă în țările cu venituri mici și medii, unde testarea standard poate să nu fie accesibilă", a spus prof. Claire Gillan, care a supervizat studiul.
Vezi și: Cancerul și schimbările emoționale, impact devastator. Cum să faci față provocărilor psihologice
Deși studiul oferă perspective valoroase, cercetătorii subliniază că datele au fost colectate la un singur moment în timp, iar studii longitudinale suplimentare sunt necesare pentru a confirma aceste descoperiri. O analiză pe termen lung ar ajuta la excluderea unor explicații alternative pentru legăturile observate între impairmentul subiectiv al memoriei și factorii de risc ai demenței.
În ciuda acestei limitări, cercetarea deschide drumul pentru o nouă eră a detectării demenței, care ar putea permite indivizilor să-și monitorizeze mai îndeaproape sănătatea cognitivă și să ia măsuri timpurii pentru a aborda riscurile potențiale.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
