Efectul alimentaţiei asupra bacteriilor intestinale ar putea juca un rol important în reducerea riscului de Alzheimer. Potrivit cercetătorilor de la Wake Forest School of Medicine, o dietă de tip mediteraneană...
Într-un mic studiu pilot, cercetătorii de la Wake Forest School of Medicine au identificat mai multe semne distincte ale microbiomului intestinal (substanțele chimice produse de bacterii) la participanții cu deficiență cognitivă ușoară (MCI), însă nu şi la cei care aveau funcţiile cognitive normale și au descoperit că aceste urme bacteriene s-au corelat la un nivel mai mare de markeri ai bolii Alzheimer în lichidul cefalorahidian.
Prin aplicarea unei diete încrucişate, studiul a relevat faptul că o dietă mediteraneană ketogenică personalizată a produs modificări ale microbiomului intestinal și ale metaboliților săi care s-au corelat cu niveluri reduse de markeri Alzheimer la membrii ambelor grupuri de studiu, notează Science Daily.
Studiul a fost publicat şi în revistele medicale EBioMedicine şi The Lancet.
"Relația microbiomului intestinal și dieta bolilor neurodegenerative a primit recent o atenție considerabilă, iar acest studiu sugerează că boala Alzheimer este asociată cu modificări specifice ale bacteriilor intestinale și că un tip de dietă ketogenă mediteraneană poate afecta microbiomul în moduri care ar influenţa dezvoltarea demenței ", a declarat Hariom Yadav, doctor, profesor asistent de medicină moleculară la Wake Forest School of Medicine, care a fost coautor al studiului cu Suzanne Craft, doctorat, profesor de gerontologie și medicină geriatrică la medicină școală și director al Centrului de cercetare a bolilor Alzheimer Wake Forest Baptist Health Health.
La studiu au participat 17 adulți de vârstă înaintată, 11 diagnosticaţi cu MCI și șase cufuncţiile congnitive normale. Timp de şase săptămâni, participanții au fost repartizați aleatoriu, fie pentru a urma dieta mediteraneană ketogenă cu conținut scăzut de carbohidrați, fie o dietă cu conținut redus de carbohidrați dar şi cu conținut scăzut de grăsimi. Apoi, după o perioadă de șase săptămâni de „curăţare", pentru a trece la cealaltă dietă. Microbiomul intestinal, acizii grași cu lanţ scurt, markerii Alzheimer şi inclusiv proteinele beta amiloide au fost măsurate înainte și după fiecare perioadă de dietă.
"Constatarile noastre ofera informatii importante pe care se pot baza viitoare studii clinice. Determinarea rolului specific pe care aceste semnei ale microbiomului intestinal le au în progresia bolii Alzheimer, ar putea duce la noi abordări nutriționale și terapeutice care ar fi eficiente în lupta cu boala", a declarat Yadav.
Cercetarea a fost susținută de acordul P30 AG049638 și de acordul R01 AG055122 de la Institutul Național de Îmbătrânire, acordul Departamentului Apărării W81XWH-18-1-0118, acordul Centrului Național de Avansare a Științelor Translaționale UL1 TR001420 și o subvenție de la Fundația Hartman Family
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
