Copiii care au suferit traume sau care au multiple alergii ar suferi la maturitate de boli cronice inflamatorii și tulburări psihice, potrivit unui studiu.
Un grup interdisciplinar de cercetători de la universități din Zurich și Lausanne, Elveția, au arătat într-un studiu că acei copii care au suferit traume în copilărie sau au avut mai multe alergii ar dezvolta la maturitate boli cronice inflamatorii și tulburări psihice, potrivit sciencedaily.com.
Au luat în considerare ideile că sistemul imunitar uman se formează în copilărie, iar aspectele privind îmbunătățirea igienei, schimbările în agricultură și urbanizare au determinat sistemul imunitar să intre în contact cu anumiți microbi mai puțin sau mai târziu în viață decât înainte. „Se presupune că aceste evoluții au dus negativ la o incidență crescută a bolilor inflamatorii cronice, alergiilor și tulburărilor psihice, cum ar fi depresia", mai precizează sursa citată.
Echipa de cercetare a investigat date epidemiologice de la aproape 5.000 de oameni născuți la mijlocul secolului al XX-lea. S-au luat în vedere incidența alergiilor, a bolilor virale și bacteriene, dar și a stresului psihosocial din copilărie.
Plecând de la modelele de morbiditate timpurie, oamenii de știință au identificat cinci grupuri diferite de persoane pe care le-au caracterizat prin biomarkeri - număr de leucocite, markeri inflamatorii – și ulterior prin tiparele de asociere cu boli inflamatorii cronice și tulburări psihiatrice în timpul maturității.
Autorii studiului au sesizat că aproape 60% dintre cei analizați deținea un sistem imunitar obișnuit, „neutru". Mai mult de 20% din grup a avut un sistem imunitar pe care l-au definit drept „rezilient/rezistent" și datorită căruia până și simptomele bolilor copilăriei - rujeola, oreionul sau rubeola - care nu au putut fi prevenite la mijlocul secolului al XX-lea, au apărut mult mai puțin decât în grupul „neutru".
Grupul celor cu sistem imunitar „rezilient/rezistent" l-au juxtapus unor trei grupuri mai mici: unul de circa 7% (dintre cei circa 5.000 de subiecți) care a prezentat incidente de multiple boli alergice; un al doilea de circa 9% pe care l-au caracterizat prin tulburări alergice unice - cum ar fi alergii la medicamente și la boli de copil (scarlatina, rubeola) - ; iar al treilea grup de circa 5% a inclus persoane traumatizate în copilărie care erau mai sensibile la boli alergice, însă au răspuns relativ rezistent la bolile virale comune din copilărie.
Alăturarea grupurilor a demonstrat că indivizii din grupul „rezistent" au fost mai bine protejați la maturitate, nu doar împotriva bolilor inflamatorii cronice, ci și împotriva tulburărilor psihice. Cei din grupurile cu circa 7% și 9% au prezentat riscuri crescute de sănătate somatică și psihiatrică la maturitate. Iar grupul cu 5% - o predispoziție mai mare față de bolile psihiatrice la vârsta adultă, precum și un risc mai mare de a suferi de boli inflamatorii cronice - acestea din urmă s-au observat numai în rândul femeilor.
„Rezultatele studiului indică faptul că sistemul imunitar uman acționează ca un tablou de distribuție între procesele somatice și psihice. (...) (n. r. aceste procese) ne ajută să înțelegem de ce mulți oameni care nu au o istorie a traumelor psihosociale sunt afectați de tulburări mintale și, invers, de ce traumatizanții arată o predispoziție la bolile inflamatorii cronice", afirmă unul dintre autorii studiului, citate de sciencedaily.com.
Studiul, AICI.
Amețeala la ridicare poate fi un simptom inofensiv, dar dacă apare des sau este însoțită de alte simptome, nu o ignora.
Fibromialgia este o boală complexă ce nu se manifestă doar prin durere fizică, ci și prin efecte mentale și emoționale.
Puține femei știu că un gest aparent inofensiv precum consumul unui pahar de alcool pe zi, le poate crește dramatic riscul de cancer de sân!
Câteva picături de salivă pot dezvălui acum ceea ce înainte necesita un bisturiu, o seringă sau o scanare.
Revoluție în screening-ul pentru HPV: testele cu tampoane vaginale, la fel de precise ca examenul cu specul.
Un nou algoritm a fost dezvoltat pentru identificarea riscului cardiac şi al fracturilor.
