Infecțiile din timpul copilăriei cresc riscul tulburărilor psihice

Un nou studiu arată că infecțiile pe care copiii le contractează cât timp sunt mici sunt legate de creșterea riscului de tulburări psihice în timpul copilariei și adolescenței. Această constatare...
Febra ridicată, durerile de gât și infecțiile din timpul copilăriei pot crește riscul de a suferi o tulburare mentală până în adolescență. Acest lucru este demonstrat de primul studiu care a urmărit toți copiii născuți în Danemarca între 1 ianuarie 1995 și 30 iunie 2012. Cercetătorii au analizat toate infecțiile care au fost tratate de la naștere și, de asemenea, riscul ulterior al copiilor și adolescenților de a avea tulburări psihiatrice.
„Internarea în spitale cu infecții este asociată în mod special cu un risc crescut de tulburări psihice, dar și infecțiile mai puțin severe care sunt tratate cu medicamente de la medicul pacientului”, spune Ole Köhler-Forsberg, de la Universitatea Aarhus și de la Unitatea de Cercetare a Psihozei de la Spitalul Universitar Aarhus. El este unul dintre cercetătorii principali ai lucrării de față.
Studiul arată că toți copiii care au fost spitalizați cu o infecție au avut un risc cu 84% mai mare de a suferi o tulburare mintală și un risc crescut cu 42% de a-I fi prescris un medicament pentru a trata tulburări psihice. În plus, riscul pentru o serie de tulburări psihice specifice a fost, de asemenea, mai ridicat, incluzând tulburări psihotice, tulburare obsesiv-copulsivă (TOC), ticuri, tulburări de personalitate, autism și ADHD.
„Aceste cunoștințe sporesc înțelegerea noastră asupra faptului că există o legătură strânsă între corp și creier și că sistemul imunitar poate juca un rol în dezvoltarea tulburărilor psihice. Încă o dată, cercetările arată că sănătatea fizică și psihică sunt strâns legate”, subliniază Ole Köhler-Forsberg, citat de sciencedaily.com.
Cel mai mare risc în urma unei infecții
Studiul a fost publicat ieri în JAMA Psychiatry (Jurnalul de Psihiatrie al Asociației Medicale Americane) și face parte din proiectul danez de psihiatrie iPSYCH.
„De asemenea, am constatat că riscul de tulburări psihice este cel mai ridicat imediat după infectare, ceea ce susține ipoteza că infecția joacă un rol în dezvoltarea tulburării psihice”, spune Ole Köhler-Forsberg.
Prin urmare, se pare că infecțiile și reacția inflamatorie care apare ulterior pot afecta creierul și pot face parte din procesul de dezvoltare a tulburărilor psihice grave. Totuși, acest lucru poate fi explicat și prin alte cauze, cum ar fi unele persoane care prezintă un risc genetic mai mare de a suferi mai multe infecții și tulburări psihice.
Noile descoperiri ar putea avea importanță pentru studiile ulterioare privind sistemul imunitar și importanța infecțiilor în dezvoltarea unei game largi de tulburări psihice din copilărie și adolescență, pentru care cercetătorii au arătat o corelație. Aceasta este evaluarea cercetătorului principal în cadrul studiului, directorul de cercetare Michael Eriksen Benrós de la Centrul de Psihiatrie al Spitalului Universitar din Copenhaga.
„Corelațiile temporale între infecție și diagnostice mentale au fost deosebit de notabile, am observat că riscul de o apariție a unei tulburări mintale a fost crescut de 5.66 ori în primele trei luni de la contactul cu un spital din cauza unei infecții și a fost, de asemenea, a crescut mai mult de două ori în primul an după internare”, explică el.
Michael Eriksen Benrós subliniază că studiul poate duce, pe termen lung, la o mai mare concentrare asupra sistemului imunitar și asupra modului în care infecțiile joacă un rol în tulburările mentale din copilărie și adolescență.
„Pot avea o consecință pentru tratament și noile informații pot fi folosite pentru a pune diagnosticul atunci când apar noi simptome psihiatrice la o persoană tânără. Dar, în primul rând, aceasta confirmă înțelegerea noastră tot mai accentuată a cât de strâns sunt legate corpul și creierul” spune acesta.
Studiul, integral, poate fi consutat AICI.
-
-
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Copil de 12 ani cu tetanos, salvat de medicii din Timișoara. Dr. Daniel Jipa: Boala este una extrem de periculoasă. Duce rapid la insuficiență respiratorie urmată de stop cardiac
Patru virusuri emergente cu potențial pandemic. Autoritățile sanitare, în alertă
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
Impactul ascuns al pandemiei. COVID-19 și schimbările dramatice în mortalitate
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.