Apariția bolilor infecțioase la om este explicată printr-o nouă teorie de către cercetătorii de la Universitatea Auburn, SUA.
Boli, infecțioase, om. Cercetători americani de la Universitatea Auburn au publicat o nouă ipoteză care ar putea oferi baza unor noi studii științifice care urmăresc asocierea pierderii habitatelor și apariția globală a bolilor infecțioase. Teza lor a fost publicată în ultimul număr al revistei științifice, „Tendințe în parazitologie", potrivit medicalxpress.
„Oferim o nouă perspectivă asupra modului în care pierderea habitatului poate facilita apariția bolilor infecțioase la om", a declarat Sarah Zohdy, profesor asistent la Școala de Silvicultură și Științe ale Animalelor Sălbatice și Colegiul de Medicină Veterinară.
Din echipa de cercetare au mai făcut parte Tonia Schwartz și Jamie Oaks, profesori asistenți în cadrul Departamentului de Științe Biologice din cadrul Colegiului de Științe și Matematică.
La nivel global, oamenii de știință consideră că pierderea habitatului este asociată cu boli infecțioase emergente (EID) care se răspândesc de la faună sălbatică la om - Ebola, virusul West Nile, SARS (sindromul respirator sever acut), virusul Marburg etc - , însă echipa de la Universitatea Auburn a dezvoltat o nouă ipoteză: efectul de coevoluție, care are rădăcini în ecologie și biologie evolutivă, pentru a explica mecanismele care stau la baza legăturii dintre pierderea habitatului și apariția bolilor infecțioase la om.
Cercetătorii au integrat idei din mai multe laturi ale Biologiei - ecologia bolii, biologia evoluționistă și genetica peisajului – ca să creeze noi ipoteze asupra motivelor pentru care anumite afecțiuni sunt mai predispuse să se vină din sălbăticie la oameni în habitatele defrișate.
Ecologia bolii se bazează în mare măsură pe o ipoteză cunoscută sub numele de efect de diluare, care a apărut la începutul acestui secol, și care înseamnă că protejarea și conservarea biodiversității poate proteja oamenii de noile boli infecțioase. Cercetătorii americani implicați în studiu cred că efectul de diluare evidențiază rolul esențial pe care conservarea faunei sălbatice îl poate avea în protejarea sănătății umane și a transformat înțelegerea bolilor infecțioase venite dinspre animale.
Însă, și azi după decenii de cercetare nu s-a găsit vreo explicație între pierderea biodiversității și aceste boli emergente infecțioase ce apar la om, nu a existat nicio explicație pentru locul de unde provin microbii care provoacă aceste afecțiuni și cum ajung oameni.
Ce propun cercetătorii, potrivit sursei citate: „Prin ipoteza noastră, propunem următoarele: cum oamenii au schimbat peisajul prin pierderea habitatului, pădurea s-a fargmentat ca insule, iar gazdele sălbatice și microbii care cauzează boli care trăiau acolo au suferit o diversificare rapidă. Pe un peisaj fragmentat am vedea o creștere a diversității microbilor care cauzează maladii, crescând probabilitatea ca oricare dintre acești microbi să ajungă la populații umane".
Studiul, AICI.
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
