O întâlnire cu o viperă poate fi una din problemele de sezon cu care ne putem confrunta în drumețiile la munte. Cunoașterea semnelor, a manifestărilor și a conduitei terapeutice ne ajută să...
Mușcăturile de viperă sunt un pericol în aceată perioadă atunci când mergem la munte, în drumeții, iar o serie de infrmații ne-ar putea ajuta să le gestionăm cât ma ieficient. În primul rând trebuie să recunoaștem semnele unei astfel de mușcături.
Există câteva semne care ajută la recunoașterea mușcăturii de viperă: plaga mușcată cu două puncte situate la 5 - 13 mm una de alta; la scurt timp pielea din jur devine violacee, iar uneori pot apărea vezicule.
Manifestările clinice depind de cantitatea de venin injectat, locul mușcăturii, greutatea victimei și antecedentele personale, spun specialiștii.
Manifestările locale se caracterizează prin durere ascuțită, urmată de furnicături (durerea poate să fie minimă sau chiar să lipsească); edem local care se extinde proximal; flictene hemoragice la nivelul plăgii mușcate; creșterea în dimensiune a ganglionilor limfatici regionali și sensibilitate la palparea lor, la câteva ore de la momentul mușcăturii; limfagită; sindrom de compartiment și necroze la nivelul membrelor.
„Dintre manifestările sistemice, care apar la primele 10-20 de minute de la momentul mușcăturii, amintim: reacție anafilactoidă, în primele minute sau cu o întârziere de câteva ore, șoc, angioedem cu insuficiență respiratorie acută severă obstructivă, edem al feței, limbii, epiglotei, urticarie, bronhospasm, hipotensiune, tahicardie, infarct miocardic acut, grețuri, vărsături, colici abdominale, diaree, incontinență urinară, febră, lipotimie, insuficiență renală acută (în special la copii), edem cerebral, edem pulmonar, stare de comă și convulsii, deces intrauterin la gravidă, oftalmoplegie și slăbiciune musculară generalizată și altele”, explică dr. Dan Roman, medic șef Unitatea de Primire Urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgență Dr. Constantin Opriș Baia Mare.
„Conduita terapeutică la locul accidentului, potrivit specialiștilor, constă în solicitarea ambulanței prin serviciul 112, liniștirea pacientului, întinderea pe spate și sfătuirea acestuia să evite mișcările membrului afectat. Deasupra plăgii se aplică un pansament compresiv, cu o fașă elastică, dar nu foarte strâns (se verifică prezența pulsului). Nu se practică incizii și nu se pune gheață. Plaga se spală cu apă oxigenată din abundență și se aplică deasupra un pansament steril. Membrul afectat se imobilizează într-o atelă. Reactiile anafilactice, care apar în primele minute, până la 2 ore, se tratează cu adrenalină 0,3 mg i.m. (sistem de autoinjecție disponibil în farmacii), loratadină 10 mg (claritine). Ambele ar trebui să fie disponibile în trusa de urgență. Administrarea serului antiviperin, care poate produce reacții secundare severe până la șoc anafilactic, nu se recomandă în lipsa personalului medical și a posibilităților de monitorizare si tratament adecvate”, a completat dr. Dan Roman.
Amețeala la ridicare poate fi un simptom inofensiv, dar dacă apare des sau este însoțită de alte simptome, nu o ignora.
Ion Iliescu, pe "plămân artificial". Ce se întâmplă, de fapt, cu fostul președinte. De ce e încă la ATI și ce înseamnă, de fapt, suportul respirator.
Medicii i-au spus că mai are un an de trăit, dar a făcut ceva total neașteptat și tumora a dispărut! Povestea incredibilă a Ancăi Sigartău te va lăsa fără cuvinte.
Un studiu arată că auzul slab poate să crească riscul de insuficiență cardiacă.
"Pandemia tăcută" care afectează milioane de oameni fără să știe.
Dermatologii trag un semnal de alarmă. Un efect neașteptat al incendiilor de vegetație asupra tuturor oamenilor.
De ce ai o stare de amețeală fără să amețești, de fapt? Semnul pe care ți-l transmite corpul.
