Alzheimer: Semnele acestei forme de demență sunt diferite de cele ale uitării normale legate de vârstă.
Ați intrat vreodată într-o cameră, v-ați oprit în loc și apoi v-ați întrebat ce doreați să faceți de fapt acolo? Ați pierdut vreodată cheile casei sau ați uitat unde ați parcat mașina? Relaxați-vă. Pierderile ocazionale de memorie sunt naturale.
„Oricine poate avea astfel de experiențe uneori, dar dacă acestea se întâmplă frecvent la tine sau la cineva pe care-l iubești, ele pot fi semnele precoce ale bolii Alzheimer", spune dr. Scott M. McGinnis, neurolog la Brigham and Women's Hospital, și editor al Raportului Special de Sănătate al Harvardul, intitulat „Un ghid pentru a face față bolii Alzheimer".
Cele mai multe probleme legate de memorie care apar odată cu înaintarea în vârstă nu sunt semne de demență sau de boală Alzheimer, ci dovezi ale unei încetiniri a vitezei de procesare a creierului, care mărește timpul necesar pentru a recupera informațiile. Cu cât îmbătrânim, capacitatea noastră de a ne împărți atenția între mai multe sarcini sau bucăți de informație scade, ceea ce poate interfera cu stocarea de noi amintiri.
Deși o parte dintre aceste pierderi de memorie se datorează îmbătrânirii normale, există unele semne de avertizare comune ale bolii Alzheimer. Dacă dumneavoastră sau o persoană apropiată se confruntă cu unul sau mai multe dintre următoarele simptome, discutați urgent cu un medic.
La început, poate fi afectată numai memoria pe termen scurt, cu probleme de memorie pe termen lung în curs de dezvoltare. Oamenii pot uita de o întâlnire sau numele unei noi cunoștințe. Mulți oameni se plâng de pierderi de memorie, dar pot oferi detalii considerabile privind incidentele de uitare, cum ar fi unde erau în acel moment. Cu toate acestea, recunoașterea pierderii de memorie numai dacă a fost solicitată și imposibilitatea de a reține detalii specifice atunci când nu au putut să-și amintească ceva poate fi un semn de demență.
Este normal ca oamenii să încetinească în timp ce îmbătrânesc - poate că nu vor să meargă la întâlniri dacă nu pot auzi sau vedea bine sau pot renunța la activități care au devenit provocări fizice. Cu toate acestea, schimbările în dispoziția sau temperamentul unei persoane nu sunt normale și pot fi semne de demență. De exemplu, o persoană care a fost odată socială și căreia îi plăcea să iasă poate fi retrasă, sau cineva care a fost odată vesel poate deveni încăpățânat, neîncrezător, supărat sau trist. De asemenea, depresia însoțește de multe ori boala Alzheimer, provocând simptome ca pierderea interesului pentru un hobby sau o activitate preferată, schimbarea poftei de mâncare, insomnie sau dormit prea mult, lipsa de energie și lipsa de speranță.
Sarcinile simple care, odată nu au cauzat dificultăți, pot deveni mult mai provocatoare. De exemplu, dacă uitați cum să folosiți cuptorul, că trebuie să încuiați ușa sau cum să vă îmbrăcați pot fi semne ale bolii Alzheimer.
Unul dintre semnele bolii Alzheimer este că persoana în cauză are probleme cu limbajul. O persoană poate încerca să descrie un obiect, mai degrabă decât să folosească numele acestuia - de exemplu, referindu-se la telefon ca „soneria" sau „acel lucru cu care chemi oamenii". Citirea sau scrierea poate fi, de asemenea, afectată.
Individul ar putea avea probleme în luarea deciziilor, rezolvarea problemelor sau planificarea. De exemplu, el nu mai poate să plătească facturi sau să țină cont de cât cheltuie.
Știm cu toții cum ar fi să conducem și să uităm momentan unde mergem. Dar să te pierzi în propiul cartier, unde poate că locuiești de ani buni sau pierderea noțiunii de zi sau a celei de timp pot fi semne de demență.
Rătăcirea, agitarea, ascunderea lucrurilor, purtarea a prea puține haine prea sau a prea multe, apariția suspiciunii, angajarea în comportamente nesigure sau utilizarea limbajului de joasă factură pot fi semne ale bolii Alzheimer, mai ales dacă o persoană nu s-a comportat așa înainte.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Aceștia sunt cei mai mari factori de risc pentru AVC. Pe unul îl poți elimina total, iar altul poate fi gestionat.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
