Bacteriile expuse la fumul de țigară, mult mai virulente și rezistente la antibiotic

Bacteriile expuse la fumul de țigară pot deveni mai rezistente la antibiotic și mai invazive. Ultimele cercetări au arătat chiar o modificare a ADN-ului agentului patogen, ca răspuns la expunerea la...
Fumul de țigară poate face ca tulpinile bacteriene MRSA (Staphylococcus aureus rezistentă la meticilină) să fie mai rezistente la antibiotice, au arătat un nou studiu.
În plus, expunerea la fum de țigară poate face unele tulpini de Staphylococcus aureus mai invazive și persistente, deși efectul nu este universal pentru toate tulpinile testate. Stayolococcus aureus este prezent în 30-60% din populația globală și responsabil pentru multe boli, unele fatale.
Bacterii expuse la fum de țigară
Cercetătorii consideră că fumul de țigară cauzează la S. aureus un răspuns „SOS” de urgență, care crește rata de mutație a ADN-ului, ceea ce duce la variante rezistente și persistente, mai capabile să reziste la antibiotice.
Studiile anterioare au presupus că fumătorii sunt mai expuși la infecții și că fumul are efecte nocive asupra sisteului imunitar, dar acest studiu arată că acesta poate modifica și ADN-ul și caracteristicile agenților patogeni, notează Medicalxpress.
Într-o serie de experimente de laborator, cercetătorii au expus la fum de țigară șase tulpini de referință ale cele mai importante „superbug” (bacterii) rezistente la meticilină - S. aureus (MRSA).
Tulpinile sunt cunoscute ca și cauzatoare de afecțiuni de la infecții ale pielii la pneumonie și endocardită și au fost alese pentru relevanța lor clinică și diversitatea genetică.
Rezultate surprinzătoare
Deși nu toate au răspuns la fumul de țigară în același mod, unele, inclusiv cele cunoscute că provoacă infecții invazive, au arătat o rezistență crescută la antibiotic rifampicină și o mai mare invazivitate și persistență. Probabil și rezistența la alte antibiotice este afectată.
Studiul leagă aceste modificări cu apariția Variantelor de colonie mică (SCV) - sub-populații rezistente care sunt adaptate la condiții dure. SCV-urile au fost asociate cu infecții cronice la fumători în cercetările anterioare.
Autorul principal Dr. Maisem Laabei, de la Departamentul de Biologie și Biochimie al Universității din Bath, a declarat: „Ne așteptam să avem anumite efecte, dar nu am anticipat că fumul ar afecta rezistența la medicamente în acest grad. Recunoaștem că expunerea într-un laborator este diferită față de fumul inhalat timp îndelungat, dar pare rezonabilă ipoteza, pe baza cercetărilor noastre și a altora, că în condițiile stresante impuse de fumat sunt induse răspunsuri în celulele microbiene care duc la adaptarea la condiții dure, cu efectul net de creștere a virulenței și / sau potențial de infecție.”
Fumatul, principala cauză de deces care poate fi evitată
„Fumatul este principala cauză a decesului care poate fi evitat la nivel mondial, iar fumul de țigară are peste 4.800 de compuși în el. Am vrut să studiem S. aureus pentru că este atât de comun la oameni și poate provoca o serie de boli, așa că am vrut să vedem ce s-a întâmplat atunci când l-am expus la fum. Aceste mici variante de colonie sunt foarte adezive, invazive și persistente. Ele pot sta mult timp, sunt greu de eliminat și sunt legate de infecții cronice. Sperăm că munca noastră oferă un alt motiv pentru oamenii să nu fumeze și ca fumătorii actuali să renunțe”, a mai spus el.
Oamenii de știință sunt acum interesați să studieze modul în care poluarea aerului, provenită din fumurile de eșapament diesel și din alte surse, ar putea afecta microbii din pasajele noastre nazale, deoarece mulți dintre compușii poluatori sunt identici ca în fumul de țigară.
Studiu a fost realizat de ceretătorii de la Bath, care au lucrat cu cei de la Imperial College London, Universitatea din Oxford și Institutul de Investigație Germans Trias i Pujol, Universitatea Autònoma de Barcelona și CIBER Enfermedades Respiratorias, Spania și a fost publicat în revista Scientific Reports.
-
Ce să faci imediat și ce să NU faci dacă simți miros de gaz în casă17.10.2025, 18:58
-
-
-
Ficatul tău are nevoie de el: ceaiul care îl curăță de grăsime17.10.2025, 17:08
-
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Peste 9.500 de germani infectați cu sifilis în 2024
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
Infecția netratată ce distruge inima după decenii. Asta e cauza valvulopatiei. Victor Costache: Acum sunt tratate mai serios
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Mâncarea umedă pentru pisici, plină de microbi, E.coli, Salmonella: Îmbolnăvește toată familia!
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.