C. difficile, infecție asociată cu două tipuri de ciuperci. Tratamentul ar putea fi regândit

Infecția cu C. difficile ar putea fi asociată cu unele infecții fungice. Cercetătorii cred că asta ar putea fi un motiv de regândire a tratamentelor pentru infecție.
Patogenul Clostridium difficile, care cauzează una dintre cele mai frecvente infecții dobândite în spital în Statele Unite, poate avea „complici” care până acum au trecut în mare parte neobservate.
Cercetătorii raportează că au găsit ciuperci care se dezvoltă la persoanele infectate cu C. difficile. Rezultatele sugerează că interacțiunile dintre speciile fungice și bacteriene joacă un rol important în infecțiile nosocomiale, iar cercetătorii speră că exploatarea acestor interacțiuni ar putea indica un nou mod de a trata C. difficile.
„Dezvoltarea infecției cu C. difficile este aparent influențată atât de agenți patogeni bacterieni, cât și de ciuperci, în special pentru această boală.” a spus chirurgul și autorul principal David Stewart, doctor în medicină, la Universitatea din Arizona College of Medicine, din Tucson. „Până acum, ciupercile au fost subestimate și subapreciate în microbiomul intestinal.”
Dezechilibrul microbiomului, rol important
Taxonii fungici alcătuiesc o mică parte din microbii intestinali - între o miime și o zecime din unu la sută la persoanele sănătoase. Cu toate acestea, noul studiu sugerează că, chiar și cu o reprezentare scăzută, pot juca un rol de dimensiuni mari în infecțiile periculoase.
„Această descoperire a fost uimitoare, știind că sunt un procent atât de mic de organisme din intestin”, a declarat microbiologul și autorul principal Regina Lamendella, doctorand la Colegiul Juniata din Huntingdon, Pa.
Cercetătorii - în mare parte o echipă de studenți din Juniata - au utilizat secvențialele cu un randament mare pentru a identifica populațiile fungice și bacteriene în probe de scaun colectate de la 49 de pacienți din spital. 18 dintre aceștia au fost pozitivi pentru C. difficile. Datele au relevat specii distincte - două fungice și nouă bacteriene - care s-au dezvoltat în grupul de pacienți cu infecții cu C. difficile. Analizele ulterioare au identificat ciuperci suplimentare cu abundențe crescute la probe de la pacienți infectați. În plus, cercetătorii au descoperit că creșterile în unele populații de ciuperci au fost legate de scăderea populației unor bacterii utile. Nu au găsit aceeași relație negativă între ciuperci și bacterii la pacienții fără infecții.
Cercetătorii au efectuat, de asemenea, analize de exprimare a genelor bacteriene, care i-au determinat să identifice noi căi - sau interacțiuni între gene - asociate cu C. difficile. Aceste căi au indicat alte specii bacteriene, inclusiv Escherichia coli, care pot contribui la disfagioză sau dezechilibru între speciile bacteriene din intestin, asociate cu C. difficile.
Infecții rezistente la antibiotic
Studiul sugerează că pacienții cu infecții cu C. difficile găzduiesc un amestec de bacterii și ciuperci care sunt specifice bolii și ar putea ajuta să reziste la tratament, a spus Lamendella. Cu toate acestea, ea avertizează că este prea curând pentru a ști care specii de ciuperci sunt cele mai importante sau ce rol joacă ciupercile.
„Urmează să încercăm să identificăm interacțiunea dintre C. difficile și ciuperci specifice, precum și alte organisme din intestin”, a spus ea. „Această relație este antagonistă și negativă, sau pozitivă? Ciupercile perpetuează de fapt disbioza intestinală?"
Cercetătorii cred că este un subiect de cercetare care merită urmărit. Infecția cu C. difficile este dificil de controlat, în mare parte deoarece afectează pacienții care au fost deja tratați cu antibiotice. Dacă cercetătorii identifică o relație de cauză-efect clară între speciile fungice și infecția cu C. difficile, acestea ar putea fi capabile să dezvolte tratamente care nu implică antibiotice.
"Ciupercile ar putea fi o țintă terapeutică", a spus Stewart. „S-ar ridica această posibilitate că am putea recompune medicamente antifungice deja aprobate pentru a trata C. dif sau alte boli”.
-
Ce să faci imediat și ce să NU faci dacă simți miros de gaz în casă17.10.2025, 18:58
-
-
-
Ficatul tău are nevoie de el: ceaiul care îl curăță de grăsime17.10.2025, 17:08
-
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Sporothrix brasiliensis, virusul răspândit de pisici. Poate provoca cazuri severe
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Cum poate să te îmbolnăvească aerul condiționat. Medicii, avertisment
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Camp Hill Virus, un nou henipavirus descoperit în America de Nord. Ar putea avea potențial pandemic
Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Peste 9.500 de germani infectați cu sifilis în 2024
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Un nou virus gripal de origine animală ar putea declanșa următoarea pandemie. Medicii, în alertă
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă