Imunitatea înnăscută poate fi trezită cu o cheie ARN
Cercetătorii au descoperit o modalitate de a trezi imunitatea înnăscută contra virusurilor, folosind moleculă versatilă de acid ribonucleic - ARN. Aceasta are potențial de a fi dezvoltată în noi...
Noi cercetări arată că o moleculă versatilă de acid ribonucleic - ARN - poate fi un jucător-cheie în apărarea celulelor umane contra virusurilor, întrucât „trezește" imunitatea înnăscută!
„Copilul neglijat” ar putea fi soluția perfectă
Acidul ribonucleic sau ARN-ul, este o moleculă polimerică esețială în numeroase funcții biologice, care, în materie de cercetare, e „copilul neglijat" al biomoleculelor, pierdut undeva între ADN-ul care codifică instrucțiunile celulei și proteinele care le transportă.
Totuși, în ultimii ani, din ce în ce mai multe cerectări se apleacă asupra sa.
Cercetătorii recunosc ARN-ul ca o moleculă versatilă, având, eventual, la fel de multe funcții ca proteinele. Noi cercetări de la Universitatea Emory, publicate în Jurnalul de Chimie Biologică, arată că o astfel de moleculă de ARN versatilă poate fi un jucător-cheie în protecția primară a celulelor umane împotriva virusurilor.
Graeme Conn, profesor de biochimie care a supravegheat cercetarea, studiază modul în care ARN este implicat în răspunsurile organismului la infecții. Practic e un lanț de moecule care se activează una pe alta, determinând răspunsul imun. Atunci când o celulă umană simte un virus, aceasta activează o cale de semnalizare, adică o proteină numită OAS este activată și produce, la rândul ei, o moleculă de semnalizare; mai departe, aceasta activează o altă proteină care va apăra organismul direct împotriva virusului, dar care are și ea rol de activare a altor părți ale celulelor sistemului imunitar înnăscut.
O moleculă care acționează de capul ei
Așa cum reiese din mecanism, ARN-ul uman poate juca un rol important în această cale, în mod specific o moleculă de ARN uman numită nc886. „Nc" înseamnă „noncoding", adică această moleculă de ARN nu poartă instrucțiuni pentru construirea unei proteine. Face ceva cu de la sine putere.
Ceea ce face, arată noua lucrare, este că activează proteinele OAS, declanșând astfel lanțul de evenimente care distruge virușii.
„Am văzut că (nc886, n.r.) a fost nu doar un activator al acestei căi, ci un activator foarte puternic", a declarat Brenda Calderon, care a efectuat cercetarea în laboratorul lui Conn.
Molecula nc886 poate adopta două forme diferite, iar una dintre ele este mult mai bună la activarea OAS decât cealaltă. Acesta este un alt mod în care această moleculă de ARN acționează ca o proteină: funcția sa depinde puternic de forma și structura sa tridimensională. Deși nc886 este prezent în toate celulele umane, nu se știe dacă abundența relativă a formei de activare a imunității și a formei mai puțin active s-ar putea modifica ca răspuns la infecție.
„Vom pune aceste întrebări despre celulele infectate și neinfectate", a spus Conn. „Cum se schimbă nivelul ARN-ului? Cum se schimbă nivelul acestor două forme?"
Speranțe pentru noi tratamente
Aprofundarea detaliilor moleculare ale primelor răspunsuri ale celulelor la viruși deschide ușa unor noi tipuri de tratamente. Calderon speculează că înțelegerea factorilor care activează această cale poate permite cercetătorilor să o manipuleze într-o zi pentru a declanșa răspunsurile antivirale.
„Aceste abordări au potențialul de a susține noi terapii antivirale (care nu se bazează) pe imunitatea dobândită și, prin urmare, sunt potrivite pentru sugari, vârstnici și pacienți imunocompromiși", a spus Calderon.
Studiul, integral, poate fi consultat AICI.
-
-
-
Psoriazisul ar putea fi combătut cu un supliment alimentar obișnuit27.10.2026, 22:45
-
-
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Rujeola și scăderea vaccinării ROR în România: riscuri medicale și complicații severe la copii
Virusul comun care crește dramatic riscul de probleme cardiace potențial fatale
COVID-19 și gripa cresc riscul de cancer pulmonar
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Gripa aviară H5N5 ajunge la oameni. Ce riscuri prezintă pentru populație
Cât de periculos este să stai pe vasul de toaletă
Boala care poate deveni severă la adulți. Date alarmante din România: 63% au avut ficatul afectat din cauza rujeolei
EXCLUSIV Gripa ucide și copii. Dr. Adrian Marinescu: Cum explică părinții antivacciniști moartea unui copil dintr-o boală prevenibilă
Primul caz de lepră confirmat în România după 44 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru, explicații
Ciuma nu a dispărut. Cum se transmite pesta, cât de periculoasă este și ce risc există pentru România
Supergripa H3N2: Dr. Mihai Craiu explică simptomele, riscurile și cum ne protejăm
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
Virusul West Nile, confirmat la o tânără de 22 de ani. Alte două cazuri suspecte, investigate la Iași
EXCLUSIV Gripa, fatală. Dr. Adrian Marinescu, avertisment: Riscuri crescute. Forme severe
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Diferența dintre gripa A și gripa B. Care e mai periculoasă și de ce
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
EXCLUSIV Ce trebuie să știi despre vacanțele exotice. Ce este malaria. Conf. univ. dr. Ion Ștefan: Riscuri majore
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
