Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Vezi și: De ce ne năpădesc gândurile înainte de a adormi. Trucul simplu care ne curăță mintea
Un studiu realizat de Universitatea din Pittsburgh a dezvăluit o legătură neașteptată între virusul herpes simplex-1 (HSV-1) și boala Alzheimer, sugerând că infecțiile virale ar putea juca un rol semnificativ în declanșarea acestei afecțiuni neurodegenerative. Cercetarea, publicată pe 2 ianuarie în revista Cell Reports, oferă indicii despre modul în care acest virus poate influența dezvoltarea bolii Alzheimer și deschide noi perspective pentru tratamente inovatoare.
Studiul oferă, de asemenea, o nouă perspectivă asupra proteinei tau, un element central în patologia Alzheimer. Deși este adesea considerată dăunătoare, tau ar putea avea inițial un rol protector în răspunsul imun al creierului la virus, însă, în timp, contribuie la deteriorarea neuronală.
Reevaluarea rolului proteinei tau în boala Alzheimer
"Studiul nostru contrazice perspectiva convențională conform căreia tau este exclusiv dăunătoare, arătând că aceasta poate acționa inițial ca parte a apărării imune a creierului", a declarat dr. Or Shemesh, autorul principal al studiului și profesor asistent în cadrul Departamentului de Oftalmologie de la Universitatea din Pittsburgh.
Cercetarea a identificat proteine asociate cu HSV-1 în mostre de creier afectate de Alzheimer, cu niveluri mai ridicate de proteine virale localizate în același loc cu încurcăturile de tau fosforilat – un semn distinctiv al bolii Alzheimer. Aceste încurcături erau deosebit de frecvente în regiunile creierului cele mai vulnerabile pe parcursul evoluției bolii.
Infecția și apărarea creierului: o sabie cu două tăișuri
Experimente suplimentare realizate pe modele miniaturale de creier uman crescute în laborator au oferit informații suplimentare. Cercetătorii au descoperit că infecția cu HSV-1 pare să modifice nivelurile de tau, care inițial joacă un rol protector, reducând moartea neuronilor. Cu toate acestea, acest mecanism de apărare imună scade în timp, ceea ce contribuie, în final, la deteriorarea creierului.
Acest dublu rol al proteinei tau evidențiază complexitatea răspunsului creierului la infecții. De asemenea, sugerează că Alzheimer ar putea fi, într-o anumită măsură, o consecință neintenționată a eforturilor creierului de a se proteja de agenții patogeni.

Alzheimer - FOTO: Freepik@yakult
Noi frontiere în cercetare și tratament
Descoperirile studiului au implicații profunde atât pentru cercetarea asupra bolii Alzheimer, cât și pentru înțelegerea mai largă a bolilor neurodegenerative.
"Aceste rezultate subliniază interacțiunea complexă dintre infecții, răspunsurile imune și neurodegenerare, oferind o perspectivă proaspătă și noi ținte potențiale pentru dezvoltarea de terapii", a explicat dr. Shemesh, potrivit SciTechDaily.
Echipa de cercetare intenționează să aprofundeze mecanismele prin care HSV-1 influențează proteina tau și contribuie la progresia bolii Alzheimer. Aceștia plănuiesc să testeze strategii terapeutice care să vizeze proteinele virale sau să ajusteze răspunsurile imune ale creierului. În plus, cercetătorii vor investiga dacă mecanisme similare sunt implicate în alte afecțiuni neurodegenerative, precum boala Parkinson sau scleroza laterală amiotrofică (ALS).
Spre o nouă eră în tratarea bolii Alzheimer
Acest studiu subliniază necesitatea de a explora rolul infecțiilor în Alzheimer și de a regândi modul în care sistemele de apărare imună ale creierului interacționează cu procesele neurodegenerative. Prin vizarea infecțiilor și a răspunsurilor imune, oamenii de știință ar putea descoperi opțiuni inovatoare de tratament pentru Alzheimer și alte boli ale creierului.
-
-
Cum se taie corect ceapa cubulețe03.03.2026, 19:16
-
10 semne că te afli în stare de cetoză03.03.2026, 17:21
-
-
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal
Gripa aviară H5N5 ajunge la oameni. Ce riscuri prezintă pentru populație
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
EXCLUSIV De ce rabia sperie mai mult decât gripa. Dr. Adrian Marinescu, dezvăluiri
EXCLUSIV Super-gripa lovește Europa. Dr. Adrian Marinescu vine cu explicații
Mara Bănică, în stare dificilă după gripa A: Absolut îngrozitor!
DSP Brăila confirmă decesul unui bărbat infectat cu Listeria monocytogenes
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
Mâncarea umedă pentru pisici, plină de microbi, E.coli, Salmonella: Îmbolnăvește toată familia!
Virusul care se ascunde în brânză
EXCLUSIV Gripa ucide și copii. Dr. Adrian Marinescu: Cum explică părinții antivacciniști moartea unui copil dintr-o boală prevenibilă
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Noul virus gripal provoacă haos în Europa
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Rezistența la antibiotice se extinde rapid. Una din șase infecții bacteriene este deja rezistentă, avertizează OMS
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
