Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Vezi și: De ce ne năpădesc gândurile înainte de a adormi. Trucul simplu care ne curăță mintea
Un studiu realizat de Universitatea din Pittsburgh a dezvăluit o legătură neașteptată între virusul herpes simplex-1 (HSV-1) și boala Alzheimer, sugerând că infecțiile virale ar putea juca un rol semnificativ în declanșarea acestei afecțiuni neurodegenerative. Cercetarea, publicată pe 2 ianuarie în revista Cell Reports, oferă indicii despre modul în care acest virus poate influența dezvoltarea bolii Alzheimer și deschide noi perspective pentru tratamente inovatoare.
Studiul oferă, de asemenea, o nouă perspectivă asupra proteinei tau, un element central în patologia Alzheimer. Deși este adesea considerată dăunătoare, tau ar putea avea inițial un rol protector în răspunsul imun al creierului la virus, însă, în timp, contribuie la deteriorarea neuronală.
Reevaluarea rolului proteinei tau în boala Alzheimer
"Studiul nostru contrazice perspectiva convențională conform căreia tau este exclusiv dăunătoare, arătând că aceasta poate acționa inițial ca parte a apărării imune a creierului", a declarat dr. Or Shemesh, autorul principal al studiului și profesor asistent în cadrul Departamentului de Oftalmologie de la Universitatea din Pittsburgh.
Cercetarea a identificat proteine asociate cu HSV-1 în mostre de creier afectate de Alzheimer, cu niveluri mai ridicate de proteine virale localizate în același loc cu încurcăturile de tau fosforilat – un semn distinctiv al bolii Alzheimer. Aceste încurcături erau deosebit de frecvente în regiunile creierului cele mai vulnerabile pe parcursul evoluției bolii.
Infecția și apărarea creierului: o sabie cu două tăișuri
Experimente suplimentare realizate pe modele miniaturale de creier uman crescute în laborator au oferit informații suplimentare. Cercetătorii au descoperit că infecția cu HSV-1 pare să modifice nivelurile de tau, care inițial joacă un rol protector, reducând moartea neuronilor. Cu toate acestea, acest mecanism de apărare imună scade în timp, ceea ce contribuie, în final, la deteriorarea creierului.
Acest dublu rol al proteinei tau evidențiază complexitatea răspunsului creierului la infecții. De asemenea, sugerează că Alzheimer ar putea fi, într-o anumită măsură, o consecință neintenționată a eforturilor creierului de a se proteja de agenții patogeni.

Alzheimer - FOTO: Freepik@yakult
Noi frontiere în cercetare și tratament
Descoperirile studiului au implicații profunde atât pentru cercetarea asupra bolii Alzheimer, cât și pentru înțelegerea mai largă a bolilor neurodegenerative.
"Aceste rezultate subliniază interacțiunea complexă dintre infecții, răspunsurile imune și neurodegenerare, oferind o perspectivă proaspătă și noi ținte potențiale pentru dezvoltarea de terapii", a explicat dr. Shemesh, potrivit SciTechDaily.
Echipa de cercetare intenționează să aprofundeze mecanismele prin care HSV-1 influențează proteina tau și contribuie la progresia bolii Alzheimer. Aceștia plănuiesc să testeze strategii terapeutice care să vizeze proteinele virale sau să ajusteze răspunsurile imune ale creierului. În plus, cercetătorii vor investiga dacă mecanisme similare sunt implicate în alte afecțiuni neurodegenerative, precum boala Parkinson sau scleroza laterală amiotrofică (ALS).
Spre o nouă eră în tratarea bolii Alzheimer
Acest studiu subliniază necesitatea de a explora rolul infecțiilor în Alzheimer și de a regândi modul în care sistemele de apărare imună ale creierului interacționează cu procesele neurodegenerative. Prin vizarea infecțiilor și a răspunsurilor imune, oamenii de știință ar putea descoperi opțiuni inovatoare de tratament pentru Alzheimer și alte boli ale creierului.
-
-
-
Somnul după 50 de ani: de ce se schimbă și ce poți face19.07.2026, 18:00
-
Lapte sau apă pe caniculă? Ce au descoperit cercetătorii19.07.2026, 17:00
-
Cum poate să te îmbolnăvească aerul condiționat. Medicii, avertisment
Alertă sanitară în Europa. Virusuri tropicale periculoase se extind rapid în destinațiile de vacanță!
Peste 9.500 de germani infectați cu sifilis în 2024
Virusul Nipah, "greu de detectat". Un expert explică: Are perioadă lungă de incubație
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Diferența dintre gripa A și gripa B. Care e mai periculoasă și de ce
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Cât de periculos este să stai pe vasul de toaletă
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
Mâncarea umedă pentru pisici, plină de microbi, E.coli, Salmonella: Îmbolnăvește toată familia!
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Chikungunya, boala tropicală chinuitoare care se răspândește rapid în Europa
DSP Brăila confirmă decesul unui bărbat infectat cu Listeria monocytogenes
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
