Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile

Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Vezi și: De ce ne năpădesc gândurile înainte de a adormi. Trucul simplu care ne curăță mintea
Un studiu realizat de Universitatea din Pittsburgh a dezvăluit o legătură neașteptată între virusul herpes simplex-1 (HSV-1) și boala Alzheimer, sugerând că infecțiile virale ar putea juca un rol semnificativ în declanșarea acestei afecțiuni neurodegenerative. Cercetarea, publicată pe 2 ianuarie în revista Cell Reports, oferă indicii despre modul în care acest virus poate influența dezvoltarea bolii Alzheimer și deschide noi perspective pentru tratamente inovatoare.
Studiul oferă, de asemenea, o nouă perspectivă asupra proteinei tau, un element central în patologia Alzheimer. Deși este adesea considerată dăunătoare, tau ar putea avea inițial un rol protector în răspunsul imun al creierului la virus, însă, în timp, contribuie la deteriorarea neuronală.
Reevaluarea rolului proteinei tau în boala Alzheimer
"Studiul nostru contrazice perspectiva convențională conform căreia tau este exclusiv dăunătoare, arătând că aceasta poate acționa inițial ca parte a apărării imune a creierului", a declarat dr. Or Shemesh, autorul principal al studiului și profesor asistent în cadrul Departamentului de Oftalmologie de la Universitatea din Pittsburgh.
Cercetarea a identificat proteine asociate cu HSV-1 în mostre de creier afectate de Alzheimer, cu niveluri mai ridicate de proteine virale localizate în același loc cu încurcăturile de tau fosforilat – un semn distinctiv al bolii Alzheimer. Aceste încurcături erau deosebit de frecvente în regiunile creierului cele mai vulnerabile pe parcursul evoluției bolii.
Infecția și apărarea creierului: o sabie cu două tăișuri
Experimente suplimentare realizate pe modele miniaturale de creier uman crescute în laborator au oferit informații suplimentare. Cercetătorii au descoperit că infecția cu HSV-1 pare să modifice nivelurile de tau, care inițial joacă un rol protector, reducând moartea neuronilor. Cu toate acestea, acest mecanism de apărare imună scade în timp, ceea ce contribuie, în final, la deteriorarea creierului.
Acest dublu rol al proteinei tau evidențiază complexitatea răspunsului creierului la infecții. De asemenea, sugerează că Alzheimer ar putea fi, într-o anumită măsură, o consecință neintenționată a eforturilor creierului de a se proteja de agenții patogeni.
Alzheimer - FOTO: Freepik@yakult
Noi frontiere în cercetare și tratament
Descoperirile studiului au implicații profunde atât pentru cercetarea asupra bolii Alzheimer, cât și pentru înțelegerea mai largă a bolilor neurodegenerative.
"Aceste rezultate subliniază interacțiunea complexă dintre infecții, răspunsurile imune și neurodegenerare, oferind o perspectivă proaspătă și noi ținte potențiale pentru dezvoltarea de terapii", a explicat dr. Shemesh, potrivit SciTechDaily.
Echipa de cercetare intenționează să aprofundeze mecanismele prin care HSV-1 influențează proteina tau și contribuie la progresia bolii Alzheimer. Aceștia plănuiesc să testeze strategii terapeutice care să vizeze proteinele virale sau să ajusteze răspunsurile imune ale creierului. În plus, cercetătorii vor investiga dacă mecanisme similare sunt implicate în alte afecțiuni neurodegenerative, precum boala Parkinson sau scleroza laterală amiotrofică (ALS).
Spre o nouă eră în tratarea bolii Alzheimer
Acest studiu subliniază necesitatea de a explora rolul infecțiilor în Alzheimer și de a regândi modul în care sistemele de apărare imună ale creierului interacționează cu procesele neurodegenerative. Prin vizarea infecțiilor și a răspunsurilor imune, oamenii de știință ar putea descoperi opțiuni inovatoare de tratament pentru Alzheimer și alte boli ale creierului.
-
5 greșeli de evitat când bei cafea, potrivit nutriționiștilor29.08.2025, 11:48
-
-
-
-
Vaccinarea reduce riscul cardiac. Recomandările experților28.08.2025, 22:30
Metapneumovirus, hMPV, particularitate. Ce trebuie să știi despre virusul din China. Lt. col. dr. Ion Ștefan: A generat pneumonii
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
HMPV, noul virus respirator din China. Evoluează la bronșită și pneumonie și NU are vaccin. Care sunt simptomele și cum se transmite
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Sporothrix brasiliensis, virusul răspândit de pisici. Poate provoca cazuri severe
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Patru semne banale care îți arată că ai gripă. Dr. Daciana Toma: Nu prea poți să o confunzi cu altceva
Aceste semne banale îți arată că, de fapt, ai gripă și nu o răceală obișnuită.
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Impactul ascuns al pandemiei. COVID-19 și schimbările dramatice în mortalitate
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.