Părul devine alb și din pricina unor gene ce informează organismul despre o infecție patogenă, susțin cercetătorii.
Părul încărunțește ca răspuns la o boală gravă sau la stres cronic, arată un studiu. Cercetători de la Institutul Național de Sănătate, SUA, și Universitatea din Alabama, Birmingham, SUA, au descoperit că pierderea pigmentării părului sau părul gri este asociată cu activarea sistemului imunitar înnăscut. O dovedesc testele lor făcute pe soareci.
Studiul lor arată că părului poate deveni gri ca răspuns la o boală gravă sau stres cronic ca urmarea a unei legături dintre genele care contribuie la culoarea părului și la genele care informează organismul despre o infecție patogenă, potrivit sciencedaily.com.
Cercetătorii au fost surprinși să constate că există o legătură între pigmentarea părului și reglajul imunitar înnăscut. Ei și-au manifestat interesul pentru studiul genelor care afectează celulele stem din organism.
Celulele stem din celulele melanocitare sunt esențiale pentru culoarea părului întrucât produc melanocite responsabile pentru fabricarea și depunerea pigmentului în păr.
„Studiem părul gri deoarece oferă o citire ușoară a disfuncției celulelor stem melanocite", afirmă Melissa Harris, profesor asistent la Departamentul de Biologie al universității amintite, citată de sciencedaily.com.
Oamenii de știință au descoperit o legătură neașteptată între părul gri, factorul de transcriere MITF - este cel mai bine cunoscut pentru rolul său în reglarea multor funcții în cadrul melanocitelor - și imunitatea înnăscută. Dar și că MITF mai are un rol: menține răspunsul melanocitelor interferon în control. Când acest control se pierde, oamenii încărunțesc.
Cercetătorii au observat, în experimentele făcute, că dacă se activează artificial sistemul imunitar înnăscut, șoarecii - predispuși la obținerea părului gri – apar și mai multe de fire de păr gri.
Autorii studiului au concluzionat că descoperirea lor sugerează că genele care controlează pigmentul în păr și piele controlează sistemul imunitar înnăscut. Ei consideră că rezultatele obținute ar îmbunătăți înțelegerea privind albirea părului, iar descoperirea ar putea face un pas înainte în înțelegerea bolilor de pigmentare ca vitiligo, care cauzează pete decolorate pe piele.
Nu s-a găsit, însă, un răspuns științific, la întrebarea: de ce albesc unii oameni la începutul vieții?
Studiul a fost publicat în revista PLOS Biology. Se găsește AICI.
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
