Scăldatul în ocean influențează microbiomul pielii. Crește vulnerabilitatea la infecții
Scăldatul în ocean modifică microbiomul pielii, potrivit unor cercetări prezentate la reuniunea anuală a Societății Americane de Microbiologie.
Scăldat, microbiom, piele. Doctorandul Marisa Chattman Nielsen de la Universitatea din California a coordonat un studiu care arată că bacteriile normale de pe piele au fost spălate în timpul scăldatului în ocean și înlocuite cu bacteriile oceanice, informează sciencedaily. Cercetătorii au mai detectat bacterii oceanice pe toți participanții după uscarea aerului și la 6 și 24 de ore după scăldat. Unii participanți s-au ales cu mai multe bacterii oceanice, iar unele au persistat mai mult pe suprafața pielii lor.
Scăldat, microbiom, piele: opinia cercetătorilor
„Datele noastre demonstrează pentru prima dată că expunerea la apa oceanului poate modifica diversitatea și compoziția microbiomului pielii umane", a afirmat Marisa Chattman Nielsen, potrivit sursei citate.
Argumentul care a stat la baza acestei cercetări: studii anterioare au arătat asociații între scăldatul în ocean și infecții, dar și de prevalența ridicată a calității slabe a apei la multe plaje datorită scurgerilor de apă reziduală și a furtunilor.
Astfel, cercetătorii au căutat 9 voluntari de la o plajă care îndeplineau următoarele criterii: nu foloseau creme de protecție solară, înotau rar în ocean, nu au făcut baie în ultimele 12 ore și nu au luat antibiotice în ultimele șase luni. Participanților la cercetare li s-au luat probe de pe piele înainte și după scăldări în ocean – probe la 10 minute după ce au ieșit din ocean, la 6 ore și la 24 de ore.
Scăldat, microbiom, piele: observațiile
Înainte de înot, toți indivizii aveau microbioame/flore diferite de la un altul, dar după înot, toți aveau comunități bacteriale similare pe piele, complet diferite de comunitățile "înainte de înot". La 6 ore după înot, microbiomele începuseră să revină la compoziția lor înainte de scăldat, iar la 24 de ore ar fi fost îndepărtate complet de pe piele.
„O constatare foarte interesantă a fost că specia Vibrio - identificată doar la nivelul genului (n. r. genul Vibrio include bacteria care provoacă holera - a fost detectată pe fiecare participant după scăldatul în ocean și uscarea la aer. (...) În timp ce multe Vibrio nu sunt patogene, faptul că le-am recuperat pe piele după înot demonstrează că speciile patogene Vibrio ar putea persista pe piele după înot", precizează cercetătoarea principală, potrivit sciencedaily.
Marisa Chattman Nielsen mai susține că există studii care demonstrează rolul important al microbiomului pielii în funcția de apărare a sistemului imunitar, atât fizic, cât și imunologic în timpul expunerii la apă contaminată, dar și de apărare în caz de infecții.
-
-
Ciorapii negri sau maro. Cum alegi corect pentru stil și eleganță11.01.2026, 19:00
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Noul virus gripal provoacă haos în Europa
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
EXCLUSIV Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Lepra: cauze, simptome, tratament și prevenție. Ce trebuie să știi despre această boală
Al doilea caz de lepră confirmat la Cluj. Alte două persoane, sub investigație
Virus gripal nou: Subclada K a A(H3N2) detectată și în România
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
