Scăldatul în ocean influențează microbiomul pielii. Crește vulnerabilitatea la infecții
Scăldatul în ocean modifică microbiomul pielii, potrivit unor cercetări prezentate la reuniunea anuală a Societății Americane de Microbiologie.
Scăldat, microbiom, piele. Doctorandul Marisa Chattman Nielsen de la Universitatea din California a coordonat un studiu care arată că bacteriile normale de pe piele au fost spălate în timpul scăldatului în ocean și înlocuite cu bacteriile oceanice, informează sciencedaily. Cercetătorii au mai detectat bacterii oceanice pe toți participanții după uscarea aerului și la 6 și 24 de ore după scăldat. Unii participanți s-au ales cu mai multe bacterii oceanice, iar unele au persistat mai mult pe suprafața pielii lor.
Scăldat, microbiom, piele: opinia cercetătorilor
„Datele noastre demonstrează pentru prima dată că expunerea la apa oceanului poate modifica diversitatea și compoziția microbiomului pielii umane", a afirmat Marisa Chattman Nielsen, potrivit sursei citate.
Argumentul care a stat la baza acestei cercetări: studii anterioare au arătat asociații între scăldatul în ocean și infecții, dar și de prevalența ridicată a calității slabe a apei la multe plaje datorită scurgerilor de apă reziduală și a furtunilor.
Astfel, cercetătorii au căutat 9 voluntari de la o plajă care îndeplineau următoarele criterii: nu foloseau creme de protecție solară, înotau rar în ocean, nu au făcut baie în ultimele 12 ore și nu au luat antibiotice în ultimele șase luni. Participanților la cercetare li s-au luat probe de pe piele înainte și după scăldări în ocean – probe la 10 minute după ce au ieșit din ocean, la 6 ore și la 24 de ore.
Scăldat, microbiom, piele: observațiile
Înainte de înot, toți indivizii aveau microbioame/flore diferite de la un altul, dar după înot, toți aveau comunități bacteriale similare pe piele, complet diferite de comunitățile "înainte de înot". La 6 ore după înot, microbiomele începuseră să revină la compoziția lor înainte de scăldat, iar la 24 de ore ar fi fost îndepărtate complet de pe piele.
„O constatare foarte interesantă a fost că specia Vibrio - identificată doar la nivelul genului (n. r. genul Vibrio include bacteria care provoacă holera - a fost detectată pe fiecare participant după scăldatul în ocean și uscarea la aer. (...) În timp ce multe Vibrio nu sunt patogene, faptul că le-am recuperat pe piele după înot demonstrează că speciile patogene Vibrio ar putea persista pe piele după înot", precizează cercetătoarea principală, potrivit sciencedaily.
Marisa Chattman Nielsen mai susține că există studii care demonstrează rolul important al microbiomului pielii în funcția de apărare a sistemului imunitar, atât fizic, cât și imunologic în timpul expunerii la apă contaminată, dar și de apărare în caz de infecții.
-
-
-
Testul rapid de salivă care poate detecta cancerul04.03.2026, 18:03
-
Ce se întâmplă dacă mănânci gălbenușul moale04.03.2026, 17:42
-
Ce ascund suporturile pentru cuțite. Cum te pot îmbolnăvi04.03.2026, 15:45
EXCLUSIV Gripa, fatală. Dr. Adrian Marinescu, avertisment: Riscuri crescute. Forme severe
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Virusul Nipah, "greu de detectat". Un expert explică: Are perioadă lungă de incubație
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal
Diferența dintre gripa A și gripa B. Care e mai periculoasă și de ce
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Un nou virus stârnește îngrijorare. Ce este virusul Nipah
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Supergripa H3N2: Dr. Mihai Craiu explică simptomele, riscurile și cum ne protejăm
Noul virus gripal provoacă haos în Europa
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
