Scăldatul în ocean influențează microbiomul pielii. Crește vulnerabilitatea la infecții

Scăldatul în ocean modifică microbiomul pielii, potrivit unor cercetări prezentate la reuniunea anuală a Societății Americane de Microbiologie.
Scăldat, microbiom, piele. Doctorandul Marisa Chattman Nielsen de la Universitatea din California a coordonat un studiu care arată că bacteriile normale de pe piele au fost spălate în timpul scăldatului în ocean și înlocuite cu bacteriile oceanice, informează sciencedaily. Cercetătorii au mai detectat bacterii oceanice pe toți participanții după uscarea aerului și la 6 și 24 de ore după scăldat. Unii participanți s-au ales cu mai multe bacterii oceanice, iar unele au persistat mai mult pe suprafața pielii lor.
Scăldat, microbiom, piele: opinia cercetătorilor
„Datele noastre demonstrează pentru prima dată că expunerea la apa oceanului poate modifica diversitatea și compoziția microbiomului pielii umane", a afirmat Marisa Chattman Nielsen, potrivit sursei citate.
Argumentul care a stat la baza acestei cercetări: studii anterioare au arătat asociații între scăldatul în ocean și infecții, dar și de prevalența ridicată a calității slabe a apei la multe plaje datorită scurgerilor de apă reziduală și a furtunilor.
Astfel, cercetătorii au căutat 9 voluntari de la o plajă care îndeplineau următoarele criterii: nu foloseau creme de protecție solară, înotau rar în ocean, nu au făcut baie în ultimele 12 ore și nu au luat antibiotice în ultimele șase luni. Participanților la cercetare li s-au luat probe de pe piele înainte și după scăldări în ocean – probe la 10 minute după ce au ieșit din ocean, la 6 ore și la 24 de ore.
Scăldat, microbiom, piele: observațiile
Înainte de înot, toți indivizii aveau microbioame/flore diferite de la un altul, dar după înot, toți aveau comunități bacteriale similare pe piele, complet diferite de comunitățile "înainte de înot". La 6 ore după înot, microbiomele începuseră să revină la compoziția lor înainte de scăldat, iar la 24 de ore ar fi fost îndepărtate complet de pe piele.
„O constatare foarte interesantă a fost că specia Vibrio - identificată doar la nivelul genului (n. r. genul Vibrio include bacteria care provoacă holera - a fost detectată pe fiecare participant după scăldatul în ocean și uscarea la aer. (...) În timp ce multe Vibrio nu sunt patogene, faptul că le-am recuperat pe piele după înot demonstrează că speciile patogene Vibrio ar putea persista pe piele după înot", precizează cercetătoarea principală, potrivit sciencedaily.
Marisa Chattman Nielsen mai susține că există studii care demonstrează rolul important al microbiomului pielii în funcția de apărare a sistemului imunitar, atât fizic, cât și imunologic în timpul expunerii la apă contaminată, dar și de apărare în caz de infecții.
-
-
Cuișoarele: un remediu natural pentru durere și inflamație27.08.2025, 22:25
-
-
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
Ce este, de fapt, boala X. Simpomele seamănă cu cele ale gripei
Autoritățile sanitare au aflat ce este, de fapt, boala X.
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Infecția netratată ce distruge inima după decenii. Asta e cauza valvulopatiei. Victor Costache: Acum sunt tratate mai serios
OMS aprobă pentru prima dată testul pentru tuberculoză
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
HMPV, noul virus respirator din China. Evoluează la bronșită și pneumonie și NU are vaccin. Care sunt simptomele și cum se transmite
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Ce se întâmplă dacă faci asta
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
Patru semne banale care îți arată că ai gripă. Dr. Daciana Toma: Nu prea poți să o confunzi cu altceva
Aceste semne banale îți arată că, de fapt, ai gripă și nu o răceală obișnuită.
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.