STUDIU: Severitatea răcelii, influențată de bacteriile din nas
Bacteriile din nasurile participanților la un studiu desfășurat de cercetătorii americani de la Universitatea Virginia Health System s-au încadrat în șase modele diferite de microbiomuri nazale....
Cercetătorii de la Virginia Health System University au stabilit că amestecul de bacterii care trăiesc în interiorul nasului - da, există microorganisme care trăiesc în nas - se corelează cu tipul și severitatea simptomelor de răceală pe care le dezvoltăm.
De exemplu, persoanele în ale căror nasuri se găsesc bacterii Staphylococcus au avut mai multe simptome nazale severe decât cei care suferă de răceala dar au stafilococi mai puțini, arata un nou studiu. Aceasta este în ciuda faptului că răceala tuturor subiecților a fost cauzată de exact aceiași tulpină de virus.
Șase modele diferite, simptome cu grade diferite
Cercetătorii au descoperit că bacteriile din nasurile voluntarilor s-au încadrat în sase modele diferite de microbiomuri nazale. Diferitele modele au fost asociate cu diferențe în severitatea simptomelor. De asemenea, compozițiile s-au dovedit a fi corelate cu încărcătura virală - cantitatea de virus rece din interiorul corpului.
Descoperirea a fost surprinzătoare chiar și cercetătorii în cauză, care studiază de mult timp răceala. Prima surpriză a fost ca poți identifica șase categorii în care oamenii se potrivesc, iar apoi faptul că respectivele categorii par să aibă un impact asupra felului în care oamenii răspund la virus și cât de bolnav ești, de asemenea foarte interesant" a spus dr. Ronald B. Turner, de la Virginia Health System University.
„Au existat efecte asupra încărcăturii virale și asupra cantității de virusuri „vărsată" în secrețiile nazale. Deci microbiomul de fundal, modelul de bacterii din interiorul nasului, influențează modul în care ați reacționat la virus și cât de bolnav veți fi", a mai explicat el.
Rolul bacteriilor din nas
Ca să nu existe nelămuriri, microorganismele care trăiesc în nas nu provoacă răceala. Răceala, în sine, este cauzată de un virus specific.
„Ceea ce am constatat noi este o asociere, deci este întru totul posibil ca faptul că teai stafilococi în nas și ai simptome mai grave să nu aibă nicio legătură directă", a explicat Turner. „Este posibil ca „gazda" să aibă o anumită caracteristică de bază care să o predispună la a avea stafilococ în nas și a se îmbolnăvi".
De exemplu, genele ar putea fi responsabile atât pentru compoziția microbiomului nazal, cât și pentru reacția la virusul răcelii a unei persoane. Sau poate fi mult mai complicat decât atât. „Dacă există caracteristici de mediu care o influențează, de asemenea, dacă sunteți expus la poluare sau dacă sunteți alergic, sau „dacă" un număr mare de lucruri ar putea avea un impact asupra acesteia - nu știu", a recunoscut dr. Turner.
„Dar bănuiesc că există o anumită interacțiune între gazdă și mediul înconjurător, precum și agentul patogen care determină boala pe care o aveți".
Cercetătorii au testat compoziția microbiomului nazal ale 152 de participanți la studiu după ce le-au dat acestora virusul răcelii, eliminând, astfel, posibilitatea ca virusul sau boala rezultată să modifice semnificativ compoziția microbiomului.
Probioticele s-ar putea scurta răceala? Răspunsul e: NU!
Dr. Turner și colegii săi au fost interesați să vadă dacă atunci când dau oamenilor probiotice – așa-numitele „bacterii bune" - simptomele răcelii s-ar putea îmbunătăți sau asta ar putea afecta compoziția microbiomurilor nazale. Răspunsul? E NU!
Cercetătorii le-au dat participanților la studiu un probiotic de băut. Nu numai că nu afectează microbiomul din nas, dar nici nu a avut vreun efect prea mare asupra microorganismelor din stomacul lor. „Putem detecta foarte frecvent probioticul din intestine, nu la toată lumea, dar foarte frecvent", a spus Turner. „Nu a influențat foarte mult modelul microbiomic al intestinului".
Este posibil ca administrarea unui probiotic direct în nas, posibil prin pulverizare, să aibă un efect mai mare. Dar Turner, care a studiat răceala de zeci de ani, este sceptic că asta ar face o mare diferență.
Cercetătorii și-au publicat concluziile în Scientific Reports. Lucrarea a reprezentat o colaborare între UVA, DuPont Nutrition & Health și 4Pharma Ltd, se arată în MATERIALUL furnizat de University of Virginia Health System.
-
-
-
-
Vitamina D și K2: cum să le iei corect pentru oase și inimă sănătoasă02.12.2025, 21:48
-
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Pisicile, afectate de gripa aviară. Specialiștii trag un semnal privind o viitoare pandemie
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
EXCLUSIV Gripa ucide și copii. Dr. Adrian Marinescu: Cum explică părinții antivacciniști moartea unui copil dintr-o boală prevenibilă
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Peste 9.500 de germani infectați cu sifilis în 2024
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
