Vaccinare, rujeolă. Politicile actuale de imunizare nu sunt suficiente, studiu
Când vine vorba de rujeolă, țările dezvoltate se gândesc la viitor. Un nou studiu arată că politicile actuale de vaccinare ar putea să nu fie suficiente pentru a împiedica reapariția bolii sau...
Cercetătorii au constatat că politicile actuale de vaccinare ar putea să nu fie suficiente pentru a pentru a preveni, pe viitor, reapariția bolii în Australia, Irlanda, Italia, Marea Britanie și SUA, potrivit unui studiu publicat vineri, cu acces deschis, în jurnalul BMC Medicine.
Pentru a obține și a menține cu succes eliminarea rujeolei în aceste țări pe termen mediu și lung, pot fi necesare eforturi suplimentare de vaccinare specifice, pe lângă strategiile actuale, arată noul studiu. Eliminarea rujeolei a fost definită, de către cercetători, ca absența transmiterii endemice într-o regiune sau altă zonă geografică definită timp de 12 luni sau mai mult.
O echipă de cercetători de la Fundația Bruno Kessler și de la Universitatea Bocconi din Italia a folosit un model de calculator pentru a simula evoluția imunității față de rujeolă între 2018 și 2050 în șapte țări: Australia, Irlanda, Italia, Singapore, Coreea de Sud, Marea Britanie și SUA. Autorii și-au concentrat analiza asupra țărilor cu un program de vaccinare care resupune administrarea a două doze de rutină și o rată ridicată de implicare a școlii primare, dar cu diferite istorii demografice și de vaccinare. Scopul a fost de a evalua efectul posibilelor ajustări ale strategiilor de imunizare existente și de a estima proporția persoanelor care pot rămâne susceptibile la rujeola în țările cu venituri ridicate de-a lungul timpului.
Acoperirea vaccinală foarte mare protejează populația
Proiecțiile cercetătorilor până în 2050 sugerează că, dacă politicile actuale de vaccinare rămân neschimbate, proporția populației susceptibile la rujeolă va rămâne sub 7,5% doar în Singapore și Coreea de Sud, două țări care au avut o acoperire mare a vaccinării în trecut. Studiile anterioare au estimat că proporția populației care nu are imunitate (susceptibilitate maximă) trebuie să fie de 7,5% sau mai puțin ca rujeola să fie eliminată.
În 2018, proporția populației susceptibile la infecția rujeolică în țările din studiu a variat de la 3,7% în Regatul Unit până la 9,3% în Italia (singura țară în care proporția s-a dovedit a fi mai mare de 7,5%). În Australia, Irlanda, Marea Britanie și SUA, vaccinarea din programele de rutină ar trebui să acopere în mod continuu, măcar teoretic, mai mult de 95% din populație pentru a menține proporția persoanelor sensibile sub 7,5% până în 2050.
Dr. Filippo Trentini, autorul principal, a spus: „În ultimii ani, am fost martorii unei noi creșteri a cazurilor de rujeolă chiar și în țări în care, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, eliminarea ar fi trebuit să fi fost deja realizată. Această reapariție se datorează vaccinării suboptimale. În Italia, unde incidența rujeolei au fost printre cele mai ridicate, guvernul a făcut vaccinarea împotriva rujeolei obligatorie pentru copii înainte de a intra în școala primară. Am investigat potențialul acesteia și al altor politici de a întări ratele de imunizare în șapte țări cu venituri ridicate"
Introducerea vaccinării obligatorii la intrarea în școală
Co-autorul Dr. Stefano Merler a adăugat: „Rezultatele noastre sugerează că majoritatea țărilor studiate ar beneficia puternic de introducerea vaccinării obligatorii la intrarea în școală, în plus față de programele actuale de imunizare. În special, am constatat că această strategie ar permite Marii Britanii, Irlandei și SUA să atingă niveluri stabile de imunitate în următorii zece ani, ceea ce înseamnă că o proporție suficient de mare de indivizi sunt imuni la boală, pentru a evita apariția viitoarelor epidemii. Pentru a fi eficace, vaccinarea obligatorie la intrarea în școală ar trebui să acopere mai mult de 40% din populație".
În Italia, ponderea persoanelor susceptibile să facă rujeolă până în 2050 se estimează a fi de 10%, chiar dacă acoperirea pentru vaccinarea de rutină atinge 100%, iar strategiile suplimentare de vaccinare care vizează atât copiii la intrarea în școală, cât și adulții, ar putea fi necesare pentru evitarea pericolului.
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Ce se întâmplă dacă bei direct dintr-o doză, fără să o cureți înainte. Un medic de boli infecțioase dezvăluie ce boli sunt pe doze
Rezistența la antibiotice se extinde rapid. Una din șase infecții bacteriene este deja rezistentă, avertizează OMS
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Primul caz de lepră confirmat în România după 44 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru, explicații
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal
Noul virus gripal provoacă haos în Europa
Virus gripal nou: Subclada K a A(H3N2) detectată și în România
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Cât de periculos este să stai pe vasul de toaletă
DSP Brăila confirmă decesul unui bărbat infectat cu Listeria monocytogenes
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
Virusul comun care crește dramatic riscul de probleme cardiace potențial fatale
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
Caz de Chikungunya în România. Boala e provocată de țânțari. Dr. Adrian Marinescu explică riscurile
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
