Vaccinare, rujeolă. Politicile actuale de imunizare nu sunt suficiente, studiu

Când vine vorba de rujeolă, țările dezvoltate se gândesc la viitor. Un nou studiu arată că politicile actuale de vaccinare ar putea să nu fie suficiente pentru a împiedica reapariția bolii sau...
Cercetătorii au constatat că politicile actuale de vaccinare ar putea să nu fie suficiente pentru a pentru a preveni, pe viitor, reapariția bolii în Australia, Irlanda, Italia, Marea Britanie și SUA, potrivit unui studiu publicat vineri, cu acces deschis, în jurnalul BMC Medicine.
Pentru a obține și a menține cu succes eliminarea rujeolei în aceste țări pe termen mediu și lung, pot fi necesare eforturi suplimentare de vaccinare specifice, pe lângă strategiile actuale, arată noul studiu. Eliminarea rujeolei a fost definită, de către cercetători, ca absența transmiterii endemice într-o regiune sau altă zonă geografică definită timp de 12 luni sau mai mult.
O echipă de cercetători de la Fundația Bruno Kessler și de la Universitatea Bocconi din Italia a folosit un model de calculator pentru a simula evoluția imunității față de rujeolă între 2018 și 2050 în șapte țări: Australia, Irlanda, Italia, Singapore, Coreea de Sud, Marea Britanie și SUA. Autorii și-au concentrat analiza asupra țărilor cu un program de vaccinare care resupune administrarea a două doze de rutină și o rată ridicată de implicare a școlii primare, dar cu diferite istorii demografice și de vaccinare. Scopul a fost de a evalua efectul posibilelor ajustări ale strategiilor de imunizare existente și de a estima proporția persoanelor care pot rămâne susceptibile la rujeola în țările cu venituri ridicate de-a lungul timpului.
Acoperirea vaccinală foarte mare protejează populația
Proiecțiile cercetătorilor până în 2050 sugerează că, dacă politicile actuale de vaccinare rămân neschimbate, proporția populației susceptibile la rujeolă va rămâne sub 7,5% doar în Singapore și Coreea de Sud, două țări care au avut o acoperire mare a vaccinării în trecut. Studiile anterioare au estimat că proporția populației care nu are imunitate (susceptibilitate maximă) trebuie să fie de 7,5% sau mai puțin ca rujeola să fie eliminată.
În 2018, proporția populației susceptibile la infecția rujeolică în țările din studiu a variat de la 3,7% în Regatul Unit până la 9,3% în Italia (singura țară în care proporția s-a dovedit a fi mai mare de 7,5%). În Australia, Irlanda, Marea Britanie și SUA, vaccinarea din programele de rutină ar trebui să acopere în mod continuu, măcar teoretic, mai mult de 95% din populație pentru a menține proporția persoanelor sensibile sub 7,5% până în 2050.
Dr. Filippo Trentini, autorul principal, a spus: „În ultimii ani, am fost martorii unei noi creșteri a cazurilor de rujeolă chiar și în țări în care, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, eliminarea ar fi trebuit să fi fost deja realizată. Această reapariție se datorează vaccinării suboptimale. În Italia, unde incidența rujeolei au fost printre cele mai ridicate, guvernul a făcut vaccinarea împotriva rujeolei obligatorie pentru copii înainte de a intra în școala primară. Am investigat potențialul acesteia și al altor politici de a întări ratele de imunizare în șapte țări cu venituri ridicate"
Introducerea vaccinării obligatorii la intrarea în școală
Co-autorul Dr. Stefano Merler a adăugat: „Rezultatele noastre sugerează că majoritatea țărilor studiate ar beneficia puternic de introducerea vaccinării obligatorii la intrarea în școală, în plus față de programele actuale de imunizare. În special, am constatat că această strategie ar permite Marii Britanii, Irlandei și SUA să atingă niveluri stabile de imunitate în următorii zece ani, ceea ce înseamnă că o proporție suficient de mare de indivizi sunt imuni la boală, pentru a evita apariția viitoarelor epidemii. Pentru a fi eficace, vaccinarea obligatorie la intrarea în școală ar trebui să acopere mai mult de 40% din populație".
În Italia, ponderea persoanelor susceptibile să facă rujeolă până în 2050 se estimează a fi de 10%, chiar dacă acoperirea pentru vaccinarea de rutină atinge 100%, iar strategiile suplimentare de vaccinare care vizează atât copiii la intrarea în școală, cât și adulții, ar putea fi necesare pentru evitarea pericolului.
-
Tulburările mintale reduc speranța de viață cu până la 20 de ani02.09.2025, 12:32
-
Metforminul schimbă nivelul de cupru, fier și zinc din sânge02.09.2025, 11:14
-
-
-
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Pisicile, afectate de gripa aviară. Specialiștii trag un semnal privind o viitoare pandemie
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Metapneumovirus, hMPV, particularitate. Ce trebuie să știi despre virusul din China. Lt. col. dr. Ion Ștefan: A generat pneumonii
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.