Vaccinare, rujeolă. Politicile actuale de imunizare nu sunt suficiente, studiu
Când vine vorba de rujeolă, țările dezvoltate se gândesc la viitor. Un nou studiu arată că politicile actuale de vaccinare ar putea să nu fie suficiente pentru a împiedica reapariția bolii sau...
Cercetătorii au constatat că politicile actuale de vaccinare ar putea să nu fie suficiente pentru a pentru a preveni, pe viitor, reapariția bolii în Australia, Irlanda, Italia, Marea Britanie și SUA, potrivit unui studiu publicat vineri, cu acces deschis, în jurnalul BMC Medicine.
Pentru a obține și a menține cu succes eliminarea rujeolei în aceste țări pe termen mediu și lung, pot fi necesare eforturi suplimentare de vaccinare specifice, pe lângă strategiile actuale, arată noul studiu. Eliminarea rujeolei a fost definită, de către cercetători, ca absența transmiterii endemice într-o regiune sau altă zonă geografică definită timp de 12 luni sau mai mult.
O echipă de cercetători de la Fundația Bruno Kessler și de la Universitatea Bocconi din Italia a folosit un model de calculator pentru a simula evoluția imunității față de rujeolă între 2018 și 2050 în șapte țări: Australia, Irlanda, Italia, Singapore, Coreea de Sud, Marea Britanie și SUA. Autorii și-au concentrat analiza asupra țărilor cu un program de vaccinare care resupune administrarea a două doze de rutină și o rată ridicată de implicare a școlii primare, dar cu diferite istorii demografice și de vaccinare. Scopul a fost de a evalua efectul posibilelor ajustări ale strategiilor de imunizare existente și de a estima proporția persoanelor care pot rămâne susceptibile la rujeola în țările cu venituri ridicate de-a lungul timpului.
Acoperirea vaccinală foarte mare protejează populația
Proiecțiile cercetătorilor până în 2050 sugerează că, dacă politicile actuale de vaccinare rămân neschimbate, proporția populației susceptibile la rujeolă va rămâne sub 7,5% doar în Singapore și Coreea de Sud, două țări care au avut o acoperire mare a vaccinării în trecut. Studiile anterioare au estimat că proporția populației care nu are imunitate (susceptibilitate maximă) trebuie să fie de 7,5% sau mai puțin ca rujeola să fie eliminată.
În 2018, proporția populației susceptibile la infecția rujeolică în țările din studiu a variat de la 3,7% în Regatul Unit până la 9,3% în Italia (singura țară în care proporția s-a dovedit a fi mai mare de 7,5%). În Australia, Irlanda, Marea Britanie și SUA, vaccinarea din programele de rutină ar trebui să acopere în mod continuu, măcar teoretic, mai mult de 95% din populație pentru a menține proporția persoanelor sensibile sub 7,5% până în 2050.
Dr. Filippo Trentini, autorul principal, a spus: „În ultimii ani, am fost martorii unei noi creșteri a cazurilor de rujeolă chiar și în țări în care, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, eliminarea ar fi trebuit să fi fost deja realizată. Această reapariție se datorează vaccinării suboptimale. În Italia, unde incidența rujeolei au fost printre cele mai ridicate, guvernul a făcut vaccinarea împotriva rujeolei obligatorie pentru copii înainte de a intra în școala primară. Am investigat potențialul acesteia și al altor politici de a întări ratele de imunizare în șapte țări cu venituri ridicate"
Introducerea vaccinării obligatorii la intrarea în școală
Co-autorul Dr. Stefano Merler a adăugat: „Rezultatele noastre sugerează că majoritatea țărilor studiate ar beneficia puternic de introducerea vaccinării obligatorii la intrarea în școală, în plus față de programele actuale de imunizare. În special, am constatat că această strategie ar permite Marii Britanii, Irlandei și SUA să atingă niveluri stabile de imunitate în următorii zece ani, ceea ce înseamnă că o proporție suficient de mare de indivizi sunt imuni la boală, pentru a evita apariția viitoarelor epidemii. Pentru a fi eficace, vaccinarea obligatorie la intrarea în școală ar trebui să acopere mai mult de 40% din populație".
În Italia, ponderea persoanelor susceptibile să facă rujeolă până în 2050 se estimează a fi de 10%, chiar dacă acoperirea pentru vaccinarea de rutină atinge 100%, iar strategiile suplimentare de vaccinare care vizează atât copiii la intrarea în școală, cât și adulții, ar putea fi necesare pentru evitarea pericolului.
-
De ce apare, de fapt, intoleranța la gluten? Nu e vina glutenului27.10.2025, 19:58
-
-
-
-
Suplimentul care combate anemia fără efecte digestive neplăcute27.10.2025, 15:42
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
HKU5-CoV-2, un nou coronavirus cu potențial pandemic, descoperit în China
Un nou caz surprinzător de varianta mpox clade lb, detectat în Anglia. Pacientul nu are istoric de călătorii sau contact cu vreo persoană infectată
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Clostridium difficile, răspândire mai rapidă. Infecția, rezistentă la tratament
Infecția extrem de contagioasă care te omoară rapid. Se răspândește mai repede decât se credea.
De ce unele persoane nu se îmbolnăvesc
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Cum se transmite HIV?
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Peste 9.500 de germani infectați cu sifilis în 2024
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
