Vaccinare, rujeolă. Politicile actuale de imunizare nu sunt suficiente, studiu
Când vine vorba de rujeolă, țările dezvoltate se gândesc la viitor. Un nou studiu arată că politicile actuale de vaccinare ar putea să nu fie suficiente pentru a împiedica reapariția bolii sau...
Cercetătorii au constatat că politicile actuale de vaccinare ar putea să nu fie suficiente pentru a pentru a preveni, pe viitor, reapariția bolii în Australia, Irlanda, Italia, Marea Britanie și SUA, potrivit unui studiu publicat vineri, cu acces deschis, în jurnalul BMC Medicine.
Pentru a obține și a menține cu succes eliminarea rujeolei în aceste țări pe termen mediu și lung, pot fi necesare eforturi suplimentare de vaccinare specifice, pe lângă strategiile actuale, arată noul studiu. Eliminarea rujeolei a fost definită, de către cercetători, ca absența transmiterii endemice într-o regiune sau altă zonă geografică definită timp de 12 luni sau mai mult.
O echipă de cercetători de la Fundația Bruno Kessler și de la Universitatea Bocconi din Italia a folosit un model de calculator pentru a simula evoluția imunității față de rujeolă între 2018 și 2050 în șapte țări: Australia, Irlanda, Italia, Singapore, Coreea de Sud, Marea Britanie și SUA. Autorii și-au concentrat analiza asupra țărilor cu un program de vaccinare care resupune administrarea a două doze de rutină și o rată ridicată de implicare a școlii primare, dar cu diferite istorii demografice și de vaccinare. Scopul a fost de a evalua efectul posibilelor ajustări ale strategiilor de imunizare existente și de a estima proporția persoanelor care pot rămâne susceptibile la rujeola în țările cu venituri ridicate de-a lungul timpului.
Acoperirea vaccinală foarte mare protejează populația
Proiecțiile cercetătorilor până în 2050 sugerează că, dacă politicile actuale de vaccinare rămân neschimbate, proporția populației susceptibile la rujeolă va rămâne sub 7,5% doar în Singapore și Coreea de Sud, două țări care au avut o acoperire mare a vaccinării în trecut. Studiile anterioare au estimat că proporția populației care nu are imunitate (susceptibilitate maximă) trebuie să fie de 7,5% sau mai puțin ca rujeola să fie eliminată.
În 2018, proporția populației susceptibile la infecția rujeolică în țările din studiu a variat de la 3,7% în Regatul Unit până la 9,3% în Italia (singura țară în care proporția s-a dovedit a fi mai mare de 7,5%). În Australia, Irlanda, Marea Britanie și SUA, vaccinarea din programele de rutină ar trebui să acopere în mod continuu, măcar teoretic, mai mult de 95% din populație pentru a menține proporția persoanelor sensibile sub 7,5% până în 2050.
Dr. Filippo Trentini, autorul principal, a spus: „În ultimii ani, am fost martorii unei noi creșteri a cazurilor de rujeolă chiar și în țări în care, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, eliminarea ar fi trebuit să fi fost deja realizată. Această reapariție se datorează vaccinării suboptimale. În Italia, unde incidența rujeolei au fost printre cele mai ridicate, guvernul a făcut vaccinarea împotriva rujeolei obligatorie pentru copii înainte de a intra în școala primară. Am investigat potențialul acesteia și al altor politici de a întări ratele de imunizare în șapte țări cu venituri ridicate"
Introducerea vaccinării obligatorii la intrarea în școală
Co-autorul Dr. Stefano Merler a adăugat: „Rezultatele noastre sugerează că majoritatea țărilor studiate ar beneficia puternic de introducerea vaccinării obligatorii la intrarea în școală, în plus față de programele actuale de imunizare. În special, am constatat că această strategie ar permite Marii Britanii, Irlandei și SUA să atingă niveluri stabile de imunitate în următorii zece ani, ceea ce înseamnă că o proporție suficient de mare de indivizi sunt imuni la boală, pentru a evita apariția viitoarelor epidemii. Pentru a fi eficace, vaccinarea obligatorie la intrarea în școală ar trebui să acopere mai mult de 40% din populație".
În Italia, ponderea persoanelor susceptibile să facă rujeolă până în 2050 se estimează a fi de 10%, chiar dacă acoperirea pentru vaccinarea de rutină atinge 100%, iar strategiile suplimentare de vaccinare care vizează atât copiii la intrarea în școală, cât și adulții, ar putea fi necesare pentru evitarea pericolului.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Noua tulpină a virusului gripal ar putea copleși spitalele și provoca mii de decese
Virus gripal nou: Subclada K a A(H3N2) detectată și în România
Mâncarea umedă pentru pisici, plină de microbi, E.coli, Salmonella: Îmbolnăvește toată familia!
Mara Bănică, în stare dificilă după gripa A: Absolut îngrozitor!
Boala care poate deveni severă la adulți. Date alarmante din România: 63% au avut ficatul afectat din cauza rujeolei
Cât de periculos este, de fapt, să porți aceeași pereche de șosete de două ori
Bacteria Listeria monocytogenes, găsită în salate și paste. Cel puțin 6 persoane au murit. Care sunt simptomele
Un nou coronavirus, descoperit de medici. Medicii se tem de o nouă pandemie
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
Supergripa H3N2: Dr. Mihai Craiu explică simptomele, riscurile și cum ne protejăm
EXCLUSIV Virusul tropical care te lasă schilodit a ajuns în Europa. Medicii, în alertă din cauza chikungunya
Gripa aviară H5N5 ajunge la oameni. Ce riscuri prezintă pentru populație
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Cât de periculos este să stai pe vasul de toaletă
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
