Tipul de virus herpetic responsabil de scleroza multiplă, separat printr-o metodă nouă
Virusul herpetic este asociat cu scleroza multiplă, însă acum, cercetătorii au reușit să separe două tipuri de vrus și au descoperit care anume este prezent în afecțiune.
Cercetătorii de la Karolinska Institutet au dezvoltat o nouă metodă de separare între două tipuri diferite de virus herpetic comun (HHV-6) care a fost legat de scleroza multiplă. Analizând anticorpii din sânge împotriva celor mai divergente proteine ale virusului heerpetic 6A și 6B, cercetătorii au reușit să arate că pacienții cu scelroză multiplă transportă herpesvirusul 6A într-o măsură mai mare decât persoanele sănătoase. Rezultatele, publicate în Frontiers in Immunology, indică un rol important al HHV-6A în dezvoltarea sclerozei multiple.
Scleroza multiplă este o boală autoimună care afectează sistemul nervos central. Cauza bolii este neclară, dar o explicație plauzibilă este că un virus păcălește sistemul imunitar pentru a ataca țesutul organismului. Virusul heerpetic 6 uman (HHV-6) a fost anterior asociat cu scleroza multiplă, dar în acele studii nu a fost posibil să se facă distincția între 6A și 6B. Prin izolarea virusului la persoanele bolnave, cercetătorii au putut demonstra că HHV-6B poate provoca afecțiuni ușoare, cum ar fi rujeola la copii, dar nu a fost clar dacă HHV-6A este cauza oricărei boli, potrivit Sceince Daily.
Două variante de virus
Conform estimărilor, 80% dintre copii sunt infectați cu virusul HHV-6 înainte de vârsta de 2 ani și mulți au, de asemenea, protecție sub formă de anticorpi împotriva acestui virus particular pentru tot restul vieții. Dar, întrucât nu a fost posibil să se separe cele două variante, a fost dificil de spus dacă HHV-6A sau B este un factor de risc pentru scleroza multiplă.
În acest studiu, însă, cercetătorii au putut distinge între virusul A și B prin analizarea anticorpilor din sânge împotriva proteinelor - proteina timpurie imediată 1A și 1B (IE1A și IE1B) - care diverge cel mai mult între cele două virusuri.
"Aceasta este o descoperire mare atât pentru scleroza multiplă, cât și pentru cercetarea virusului herpetic", spune Anna Fogdell-Hahn, profesor asociat la Departamentul de Neuroștiință Clinică din Karolinska Institutet și unul dintre autorii studiului. "În primul rând, susține teoria că HHV-6A ar putea fi un factor care contribuie la dezvoltarea sclerozei multiple. Pe deasupra, acum suntem capabili, cu această nouă metodă, să aflăm cât de frecvente sunt aceste două tipuri diferite de HHV- 6."
Cercetătorii au comparat nivelurile de anticorpi din probele de sânge de la aproximativ 8.700 de pacienți cu scleroză multiplă peste mai mult de 7.200 de persoane sănătoase al căror gen, data nașterii, data probei de sânge și alți factori s-au comparat cu cele ale persoanelor cu scleroză multiplă. Ei au ajuns la concluzia că persoanele care aveau boala aveau un risc de 55% mai mare de a transporta anticorpi împotriva proteinei HHV-6A decât grupul de control. Într-un sub-grup de aproape 500 de persoane, ale căror probe de sânge au fost prelevate înainte de debutul bolii, riscul de a dezvolta boala în viitor a fost mai mult decât dublu dacă aveau o infecție virală 6A. Cu cât oamenii sunt mai tineri când virusul a fost descoperit pentru prima dată în sânge, cu atât riscul este maimare de a dezvolta scleroză multiplă în viitor. HHV-6B, pe de altă parte, nu a fost asociat pozitiv cu boala. În schimb, pacienții cu scleroză multiplă au avut niveluri mai mici de anticorpi față de IE1B decât cei fără boală.
Anticorpii față de virusul Epstein-Barr (EBV), un alt virus herpes care este, de asemenea, asociat cu scleroza multiplă, au fost analizați cu aceeași metodă, iar cercetătorii au putut să arate că persoanele afectate de ambele virusuri aveau un risc și mai mare de scleroză multiplă. Acest lucru indică faptul că mai multe infecții cu virus ar putea acționa în comun pentru a crește riscul de a face această boală.
„Atât HHV-6A cât și 6B ne pot infecta celulele cerebrale, dar o fac în moduri ușor diferite. Prin urmare, este acum interesant să mergem înainte și să încercăm să identificăm exact modul în care virusurile ar putea afecta debutul bolii”, spune Anna Fogdell -Hahn.
-
-
Testul rapid de salivă care poate detecta cancerul04.03.2026, 18:03
-
Ce se întâmplă dacă mănânci gălbenușul moale04.03.2026, 17:42
-
Ce ascund suporturile pentru cuțite. Cum te pot îmbolnăvi04.03.2026, 15:45
-
Tratamentul care previne 6 tipuri de cancer04.03.2026, 14:40
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Noua tulpină a virusului gripal ar putea copleși spitalele și provoca mii de decese
Al doilea caz de lepră confirmat la Cluj. Alte două persoane, sub investigație
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Cum poate să te îmbolnăvească aerul condiționat. Medicii, avertisment
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Primul caz de lepră confirmat în România după 44 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru, explicații
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
