Tipul de virus herpetic responsabil de scleroza multiplă, separat printr-o metodă nouă

Virusul herpetic este asociat cu scleroza multiplă, însă acum, cercetătorii au reușit să separe două tipuri de vrus și au descoperit care anume este prezent în afecțiune.
Cercetătorii de la Karolinska Institutet au dezvoltat o nouă metodă de separare între două tipuri diferite de virus herpetic comun (HHV-6) care a fost legat de scleroza multiplă. Analizând anticorpii din sânge împotriva celor mai divergente proteine ale virusului heerpetic 6A și 6B, cercetătorii au reușit să arate că pacienții cu scelroză multiplă transportă herpesvirusul 6A într-o măsură mai mare decât persoanele sănătoase. Rezultatele, publicate în Frontiers in Immunology, indică un rol important al HHV-6A în dezvoltarea sclerozei multiple.
Scleroza multiplă este o boală autoimună care afectează sistemul nervos central. Cauza bolii este neclară, dar o explicație plauzibilă este că un virus păcălește sistemul imunitar pentru a ataca țesutul organismului. Virusul heerpetic 6 uman (HHV-6) a fost anterior asociat cu scleroza multiplă, dar în acele studii nu a fost posibil să se facă distincția între 6A și 6B. Prin izolarea virusului la persoanele bolnave, cercetătorii au putut demonstra că HHV-6B poate provoca afecțiuni ușoare, cum ar fi rujeola la copii, dar nu a fost clar dacă HHV-6A este cauza oricărei boli, potrivit Sceince Daily.
Două variante de virus
Conform estimărilor, 80% dintre copii sunt infectați cu virusul HHV-6 înainte de vârsta de 2 ani și mulți au, de asemenea, protecție sub formă de anticorpi împotriva acestui virus particular pentru tot restul vieții. Dar, întrucât nu a fost posibil să se separe cele două variante, a fost dificil de spus dacă HHV-6A sau B este un factor de risc pentru scleroza multiplă.
În acest studiu, însă, cercetătorii au putut distinge între virusul A și B prin analizarea anticorpilor din sânge împotriva proteinelor - proteina timpurie imediată 1A și 1B (IE1A și IE1B) - care diverge cel mai mult între cele două virusuri.
"Aceasta este o descoperire mare atât pentru scleroza multiplă, cât și pentru cercetarea virusului herpetic", spune Anna Fogdell-Hahn, profesor asociat la Departamentul de Neuroștiință Clinică din Karolinska Institutet și unul dintre autorii studiului. "În primul rând, susține teoria că HHV-6A ar putea fi un factor care contribuie la dezvoltarea sclerozei multiple. Pe deasupra, acum suntem capabili, cu această nouă metodă, să aflăm cât de frecvente sunt aceste două tipuri diferite de HHV- 6."
Cercetătorii au comparat nivelurile de anticorpi din probele de sânge de la aproximativ 8.700 de pacienți cu scleroză multiplă peste mai mult de 7.200 de persoane sănătoase al căror gen, data nașterii, data probei de sânge și alți factori s-au comparat cu cele ale persoanelor cu scleroză multiplă. Ei au ajuns la concluzia că persoanele care aveau boala aveau un risc de 55% mai mare de a transporta anticorpi împotriva proteinei HHV-6A decât grupul de control. Într-un sub-grup de aproape 500 de persoane, ale căror probe de sânge au fost prelevate înainte de debutul bolii, riscul de a dezvolta boala în viitor a fost mai mult decât dublu dacă aveau o infecție virală 6A. Cu cât oamenii sunt mai tineri când virusul a fost descoperit pentru prima dată în sânge, cu atât riscul este maimare de a dezvolta scleroză multiplă în viitor. HHV-6B, pe de altă parte, nu a fost asociat pozitiv cu boala. În schimb, pacienții cu scleroză multiplă au avut niveluri mai mici de anticorpi față de IE1B decât cei fără boală.
Anticorpii față de virusul Epstein-Barr (EBV), un alt virus herpes care este, de asemenea, asociat cu scleroza multiplă, au fost analizați cu aceeași metodă, iar cercetătorii au putut să arate că persoanele afectate de ambele virusuri aveau un risc și mai mare de scleroză multiplă. Acest lucru indică faptul că mai multe infecții cu virus ar putea acționa în comun pentru a crește riscul de a face această boală.
„Atât HHV-6A cât și 6B ne pot infecta celulele cerebrale, dar o fac în moduri ușor diferite. Prin urmare, este acum interesant să mergem înainte și să încercăm să identificăm exact modul în care virusurile ar putea afecta debutul bolii”, spune Anna Fogdell -Hahn.
-
-
-
Ce să faci imediat și ce să NU faci dacă simți miros de gaz în casă17.10.2025, 18:58
-
-
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Peste 9.500 de germani infectați cu sifilis în 2024
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Un nou virus gripal de origine animală ar putea declanșa următoarea pandemie. Medicii, în alertă
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.