Virusuri și oameni. O poveste despre evoluție și bolile autoimune

Virusuri, boli autoimune. Evoluția sistemului imunitar uman ca să facă față virusurilor în continuă transformare poate duce la boli autoimune ca lupusul și boala Crohn? Este o întrebare la care cercetătorii din Olanda au căutat răspunsuri.

Doi oameni de știință de la Universitatea Radboud, din Nijmegen, Olanda, - Jorge Domínguez-Andrés, cercetător postdoctoral în Științele vieții moleculare, și profesorul Mihai G. Netea de la catedra de Medicină Internă experimentală - au examinat studii în domeniile Virologiei, Geneticii, Microbiologiei și Imunologiei ca să afle răspunsuri, informează medicalnewstoday.

În cercetarea lor au pornit de la oamenii de origine africană sau eurasiatică și a modului în care originile lor ar fi putut influența riscul de boli autoimune. Un interes deosebit a fost modul în care agenții patogeni obișnuiți în diferite comunități s-au legat de modificările ADN-ului oamenilor, în special atunci când aceasta a implicat inflamația.

Echipa a descoperit că modificările genetice au făcut mai dificilă apariția infecțiilor cu agenți patogeni. Însă, în timp, se pare că bolile legate de inflamație - precum boala inflamatorie a intestinului, boala Crohn și lupusul - au apărut alături de îmbunătățiri ale apărării imune. Rezultatele sugerează că sistemul imunitar uman continuă să evolueze și să se adapteze la schimbările mediului și a stilului de viață.

Virusuri, boli autoimune. Echilibrul

"Pare să existe un echilibru. Oamenii evoluează pentru a construi apărarea împotriva bolilor, dar nu suntem în stare să oprim boala să se întâmple, astfel încât beneficiul pe care îl obținem pe de o parte ne face să fim mai sensibili la bolile noi, pe de altă parte", spune Domínguez-Andrés. Potrivit acestuia, bolile autoimune la oamenii de astăzi tind să apară mai târziu în viață. Ele nu ar fi dat dureri de cap strămoșilor noștri care nu trăiau mult.

Cercetătorii exemplifică prin malarie. "Printre diferite boli infecțioase, malaria a exercitat cea mai mare presiune evolutivă asupra comunităților de pe continentul african", notează ei în studiu. Deși s-au înregistrat multe progrese în lupta pentru combaterea și eliminarea bolii, ea continuă să fie o amenințare. Domínguez-Andrés și Netea subliniază că parazitul Plasmodium infectează oamenii din Africa de milioane de ani. În această perioadă, sistemele imune ale populațiilor umane au evoluat o rezistență mai puternică la infecție prin creșterea inflamației. Însă, dezavantajul creșterii inflamației pentru a rezista la boli infecțioase favorizează problemele de sănătate care tind să apară mai târziu în viață. Oamenii moderni din descendența africană sunt mai predispuși la dezvoltarea unor astfel de afecțiuni, care includ ateroscleroza și alte boli cardiovasculare.

Studiul, AICI.