Aritmia dată de stres are un mecanism de funcționare aparte. Cercetătorii au explicat cum se ajunge la bătăile neregulate ale inimii, cauzate de stres.
Atunci când aveți în față o provocare sau participați la un triatlon, inima umană răspunde prin bătăi mai rapide, pentru a crește alimentarea cu sânge a mușchilor. Este o reacție naturală și bine înțeleasă la stres.
Cu toate acestea, exista momente în care stresul emoțional sau fizic determină inima să bată cu un ritm neregulat sau anormal, o afecțiune numită aritmie, care este în centrul cercetării a dr. Filip Van Petegem al Departamentului de Biochimie și Biologie Moleculară de la Universitatea din British Columbia.
Într-o lucrare publicată pe 8 mai 2019 în Molecular Cell, Van Petegem prezintă modul în care două proteine interacționează în inimă, în cazurile de aritmie indusă de stres și tratamentul potențial, potrivit medicalxpress.com.
„Imaginea de ansamblu a lucrării noastre este de a înțelege modul în care semnalele de stres afectează o proteină în mușchiul inimii, care este importantă pentru contracția inimii”, a spus Van Petegem. „Într-o situație de stres, proteina din inimă primește o anexă de la o altă proteină, care îi permite o administrare mai eficientă a calciului, cheia pentru contracție.
În mod normal, proteina primește anexa, ritmul cardiac crește, apoi anexa este îndepărtat și totul este bine", a spus el. "Acest proces permite inimii să se adapteze la nevoile mediului. Dar dacă anexele rămân prea mult sau există prea multe anexe, calciul poate fi eliberat între bataile de inimă, ceea ce începe să afecteze semnalele electrice din inimă și poate provoca aritmie", a mai spus el.
Aritmia la persoanele fără predispoziție genetică este o afecțiune dobândită, a explicat el și, odată ce o ai, adesea progresează. „Acesta servește ca un semnal de avertizare pentru forme mai persistente de aritmie. Cercetarea noastră a vizat proteine care livreaza anexa - modul în care recunoaște proteina căreia trebuie să-i livreze anexa si modul în care are loc livrarea anexei.
Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce simptome depinde răspunsul.
Acest semn îți arată că ești la două săptămâni distanță de un infarct. La ce să fii atent.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Tratamentul care îți protejează inima de cea mai letală afecțiune.
Problemele cardiace minore sunt asociate cu degradarea creierului.
Cum se măsoară, de fapt, tensiunea arterială. Cât de important e să fie liniște în jur și ce efect are asupra măsurătorilor.
Milioane de cardiaci, tratați greșit. Alarmă de ultimă oră în cardiologie.
Infecția banală care duce la probleme cardiace. Riscurile sunt extrem de ridicate.
Milioane de pacienți cu boli cardiovasculare nu primesc tratamentul necesar pentru a preveni complicațiile fatale.
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.
Acesta este impactul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra creierului. Detaliul s-a aflat abia acum.
