Aspartamul, asociat cu riscuri cardiovasculare. Crește semnificativ nivelul de insulină. Favorizează formarea plăcilor arteriale

Vezi și: Diabetul, inversat. Comutatorul care permite pancreasului să producă insulină

Îndulcitorii artificiali sunt peste tot, fiind promovați ca o alternativă mai sănătoasă la zahăr. Totuși, un nou studiu sugerează că aceștia nu sunt lipsiți de riscuri.

O echipă de cercetători a descoperit că aspartamul, unul dintre cei mai folosiți îndulcitori artificiali, declanșează o creștere a nivelului de insulină, favorizând formarea plăcilor arteriale, inflamația și apariția unor probleme cardiovasculare grave.

Impactul ascuns al îndulcitorilor artificiali

Îndulcitorii artificiali, prezenți în băuturile dietetice și în produsele cu zero zahăr, sunt adesea percepuți ca o soluție sigură pentru reducerea consumului de zahăr. Cu toate acestea, un studiu publicat pe 19 februarie în revista Cell Metabolism sugerează că aspartamul poate avea efecte negative asupra sănătății vasculare.

O echipă de specialiști în boli cardiovasculare a demonstrat că aspartamul crește nivelul de insulină la animale, ceea ce favorizează ateroscleroza – acumularea de plăci de grăsime în artere. Pe termen lung, acest proces poate duce la inflamație crescută și un risc mai mare de infarct și accident vascular cerebral.

Vezi și: Colesterolul persistent, marker cheie al riscului cardiovascular asociat stilului de viață

Cum afectează aspartamul sănătatea cardiovasculară

Pentru a înțelege efectele aspartamului, cercetătorii au administrat șoarecilor o dietă care conținea 0,15% aspartam timp de 12 săptămâni, echivalentul a trei doze de băuturi dietetice pe zi la oameni. Rezultatele au fost îngrijorătoare: șoarecii care au consumat aspartam au dezvoltat plăci arteriale mai mari și mai grase, precum și niveluri ridicate de inflamație.

Analizele de sânge au arătat o creștere bruscă a nivelului de insulină după ingerarea îndulcitorului. Cercetătorii explică acest fenomen prin prezența receptorilor pentru dulceață în gură, intestine și alte țesuturi, care declanșează eliberarea de insulină.

"Aspartamul, fiind de 200 de ori mai dulce decât zahărul, păcălește acești receptori să elibereze mai multă insulină", explică dr. Yihai Cao, autorul principal al studiului și cercetător la Institutul Karolinska din Suedia.

Vezi și: De ce unii oameni își amintesc visele, iar alții nu? Ce se întâmplă, de fapt, în creier

Aspartam - FOTO: Freepik@adelgraphics13

Rolul moleculei CX3CL1 în inflamația arterială

Cercetătorii au demonstrat că nivelurile ridicate de insulină stimulează dezvoltarea plăcilor de grăsime din artere. În continuare, aceștia au identificat o moleculă imunitară – CX3CL1 – care devine foarte activă sub influența insulinei.

"Fluxul sanguin din artere este puternic, ceea ce face ca majoritatea substanțelor să fie spălate rapid. Surprinzător, CX3CL1 rămâne lipită de suprafața interioară a vaselor de sânge, acționând ca un magnet pentru celulele imune", explică Cao.

Aceste celule imune contribuie la inflamația vaselor de sânge și la formarea plăcilor periculoase.

Vezi și: Unghiile, indicator al îmbătrânirii. Un expert de la Harvard explică semnele subtile ale procesului de îmbătrânire

Posibile soluții pentru prevenirea efectelor nocive

Cercetătorii au testat o metodă pentru a reduce efectele negative ale aspartamului, eliminând receptorii CX3CL1 de pe anumite celule imune. În urma acestui experiment, plăcile arteriale nu s-au mai format la șoarecii care au consumat aspartam.

"Aceste rezultate indică un rol crucial al moleculei CX3CL1 în efectele aspartamului asupra arterelor", afirmă Cao.

Pentru viitor, echipa de cercetare intenționează să verifice aceste concluzii și la oameni. Cao sugerează că CX3CL1 ar putea deveni o țintă terapeutică nu doar pentru bolile cardiovasculare, ci și pentru alte afecțiuni inflamatorii, precum artrita și diabetul.

"Îndulcitorii artificiali sunt omniprezenți în alimentație, așa că trebuie să înțelegem pe deplin impactul lor asupra sănătății", avertizează Cao.