Cercul vicios al depresiei și pierderea memoriei. Legătura dintre starea de spirit și capacitatea de memorare la adulții în vârstă

Un nou studiu arată că depresia și pierderea memoriei la adulții în vârstă se influențează reciproc, fiecare afecțiune agravând-o pe cealaltă.
Un nou studiu a descoperit o relație bidirecțională între depresie și pierderea memoriei la adulții în vârstă. Cercetătorii au constatat că persoanele cu simptome depresive mai mari au suferit o pierdere accelerată a memoriei, în timp ce pierderea semnificativă a memoriei a dus la un nivel mai ridicat de simptome depresive. Acest lucru sugerează că fiecare afecțiune o exacerbează pe cealaltă.
Studiul a analizat 16 ani de date de la 8 268 de participanți, fiecare examinat în ani alternativi din 2002-2003 până în 2018-2019. Participanții au fost adulți englezi care locuiau în comunitate, în vârstă de 50 de ani sau mai mult, cu o vârstă medie de 64 de ani la începutul studiului. De asemenea, cercetătorii au constatat că relația dintre declinul memoriei și depresie este bidirecțională, fiecare afecțiune exacerbând-o pe cealaltă.
Constatările ar putea avea implicații profunde pentru intervențiile terapeutice de tratare a depresiei și a pierderii de memorie la adulții în vârstă.
Legătura dintre depresie și pierderea memoriei
Un studiu realizat de David Merrill, de la Pacific Neuroscience Institute, sugerează că depresia și pierderea memoriei sunt două fețe ale aceleiași monede, oferind noi speranțe celor care trăiesc cu aceste afecțiuni. David Merrill explică faptul că memoria și starea de spirit sunt strâns legate și că studiul memoriei necesită controlul stării de spirit.
Activitatea cortexului prefrontal și a hipocampusului este similară în ambele afecțiuni, scăderea activității lobului frontal observată în depresie ducând la reducerea capacității de a reține lucruri în memoria de lucru.
Depresia și memoria au elemente chimice comune, inclusiv dereglarea neurotransmițătorilor precum serotonina, norepinefrina și dopamina, care joacă un rol crucial în reglarea stării de spirit și a capacităților cognitive.
În depresie, dezechilibrul acestor neurotransmițători poate afecta plasticitatea sinaptică, esențială pentru învățare și formarea memoriei. Serotonina este implicată în modularea dispoziției și a cogniției, iar deficitul său poate duce la reducerea neurogenezei în hipocampus, o regiune a creierului esențială pentru consolidarea memoriei.
Nivelurile ridicate de cortizol însoțesc adesea depresia, ducând la atrofie hipocampală, care este frecventă la persoanele în vârstă cu tulburare depresivă majoră. Depresia este asociată cu niveluri crescute de citokine proinflamatorii care pot altera metabolismul neurotransmițătorilor, pot reduce plasticitatea sinaptică și pot deteriora structurile cerebrale implicate în memorie, cum ar fi hipocampusul și cortexul prefrontal. Neurotoxicitatea indusă de inflamație poate contribui la deficitele cognitive observate la persoanele depresive.
Foto: Freepik
Este depresia o formă de demență?
Demența și depresia sunt afecțiuni distincte, depresia fiind denumită „pseudodemență” la adulții în vârstă. Demența provoacă modificări ale dispoziției și comportamentului, în timp ce depresia poate duce la uitare. Demența este cauzată de demența neurodegenerativă, care implică moartea ireversibilă a celulelor creierului.
În depresie, celulele creierului sunt mai puțin active, dar celulele mai puțin active pot fi reactivate. Această scădere a activității cerebrale duce la scăderea capacității de formare a amintirilor.
Deteriorarea cognitivă în demență poate duce la creșterea frustrării, a stresului și a sentimentelor de izolare, care pot exacerba simptomele depresive și pot duce la probleme de sănătate mintală.
Noi metode de tratament
Studiul evidențiază necesitatea unor abordări integrate de tratament pentru depresie și anxietate, subliniind importanța abordării simultane a ambelor afecțiuni. Medicii ar putea dezvolta programe de screening precoce care să monitorizeze starea de spirit și memoria persoanelor în vârstă.
Acest lucru ar necesita o nouă abordare interdisciplinară, implicând psihologi și neurologi. Pentru a îmbunătăți starea de spirit și funcția memoriei, persoanele ar trebui să își propună să își schimbe un aspect al mentalității, deoarece depresia le poate lipsi de motivație.
Activitatea fizică poate fi cel mai bun tratament pentru ambele afecțiuni, deoarece este cea mai bună intervenție unică pentru îmbătrânirea corpului și a creierului. Un viitor plan de terapie ar putea implica în primul rând consultarea unui medic și obținerea unei rețete pentru terapie fizică, oferind o structură structurată pentru depășirea depresiei și îmbunătățirea memoriei. Acest plan este benefic și pentru relațiile sociale, deoarece depresia duce adesea la izolare socială.
-
5 alimente care te balonează cel mai tare31.08.2025, 16:37
-
-
Beta blocantele nu mai sunt eficiente după infarct31.08.2025, 10:30
-
-
Pisicile și riscul mărit de a dezvolta schizofrenie. Descoperiri noi privind legătura dintre pisici și tulburările psihiatrice
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
Cum să îți recapeți motivația în cele mai dificile momente. Transformă sarcinile dificile în provocări plăcute
De ce învățarea unei limbi străine este benefică pentru creier. Legătura dintre limbaj, memorie și plasticitatea creierului
Situationship: ce este și cum influențează viața emoțională. Impactul rețelelor sociale și importanța comunicării în relațiile nedefinite
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Atac de cord sau atac de panică? Mulți cheamă ambulanța pentru anxietate necontrolată
Mindfulness și practica de a trăi în prezent: un instrument eficient împotriva anxietății și depresiei
Ce se întâmplă în creierul tău când te simți anxios. Efectele anxietății și stresului asupra creierului și cum procesăm emoțiile
Adevărul uimitor despre persoanele narcisiste. Diferența dintre percepție și realitate e mult mai mare decât s-a crezut
Latura întunecată a meditației despre care nimeni nu vorbește. Mituri și adevăruri despre mindfulness
Tehnici de respirație pentru gestionarea anxietății. 9 metode simple dar eficiente pentru a face față stresului zilnic
Cum apar fobiile: când frica ne controlează deciziile. Legătura subtilă dintre stres și fobie
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
De ce privim în gol și ce implicații are pentru sănătatea noastră. Psihologia disocierii și privirii în gol
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
10 plante medicinale utile pentru stres și anxietate. Trebuie să le consumi dupa 35 de ani
Val de crime în România. Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu explică motivele și soluțiile
Te simți furios sau te enervezi repede? Tehnica de 5 minute care te calmează înainte să explodezi
Ce se întâmplă în corp când muzica ne dă fiori. Explicația științifică a frisoanelor muzicale
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Cum să-ți menții starea de bine pe timp de iarnă. Influența nutriției asupra dispoziției în lunile reci
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Relația abuzivă, impact asupra somnului. Radu Leca: Psihopatul până și somnul ți-l controlează. Nu te vei mai trezi odihnit
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.