Medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din București, consideră că spitalele trebuie să primească mai mulţi bani pentru hrana bolnavilor.
Doctorul Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din București, spune că a văzut în spaţiul public diverse discuţii despre câţi bani sunt alocaţi pentru alocaţia de hrană a fiecarui bolnav.
”Consider că şi la noi la Institutul 'Marius Nasta', costurile celor trei mese zilnice sunt, din păcate, extrem de reduse conform alocării bugetare (HG 851/2018), adică a banilor pe care noi ca spital îi primim pentru a asigura mâncarea pacienţilor. Un pacient bolnav de COVID are alocat astăzi pentru cele 3 mese, fix 10 lei/zi regim comun, 15 lei/zi pentru pacientul care are şi diabet zaharat sau 16 lei/zi pentru pacientul cu tuberculoză. La Institutul Marius Nasta avem bucătăria proprie, cu personal propriu, o infrastructura pe care am modernizat-o, și măcar astfel din acest punct de vedere putem să ne gospodărim cât mai eficient conform banilor alocați.
Deși la Marius Nasta suntem la limita superioară de calcul a hranei alocate zilnic, DA, din păcate alocația pentru hrana zilnică, din perspectiva mea este insuficientă, mult sub nevoia reală a unui pacient bolnav de COVID și nu numai! Trebuiesc găsite soluții astfel ca spitalele să primească mai mulți bani pentru hrana pacienților, iar noi în spitale tot timpul să avem în vedere că atât calitatea, cât și cantitatea să fie în acord nevoia pacientului”, notează dr Beatrice Mahler pe contul său de Facebook.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
