Vaccinarea anti-COVID, schimbări de strategie în state UE. Motivele
Autoritățile fac precizări legat de amânarea temporară a vaccinării împotriva infecției COVID în mai multe state europene.
Autoritățile sanitare fac miercuri, 6 ianuarie, precizări privind o serie de informații legate de încetarea vaccinării anti-COVID în unele state europene.
”Au circulat postări care au contestat siguranța vaccinului, aducând drept argument informația că țări precum Germania și Belgia au întrerupt vaccinarea sau că polițiștii din Franța protestează împotriva vaccinării. Aceste informații sunt inexacte și potențial înșelătoare, amestecând jumătăți de adevăr (lucruri care s-au întâmplat deja/ fapte reale) cu jumătăți de ne-adevăr”, se arată într-o informare oficială.
Clarificările făcute:
”Germania nu a suspendat campania de vaccinare la nivel național, ci a amânat vaccinarea în câteva districte din nordul Bavariei. Motivul acestei amânări a fost reprezentat de dificultăți întâmpinate în timpul transportului. Mai exact, un număr de 1.000 de doze au fost transportate la temperatura de 15°C în locul temperaturii recomandate de -80°C. Această variație a fost identificată cu ajutorul senzorilor de temperatură aflați în dispozitivele speciale de transport (despre care am scris pe larg si aici). Autoritățile germane au contactat producătorul pentru a se asigura că dozele pot fi utilizate și au amânat administrarea dozelor pentru a se asigura că vaccinarea se realizează în condiții optime.
Belgia nu a întrerupt sau amânat vaccinarea, ci analizează o potențială schimbare a strategiei de vaccinare. Aceasta ar presupune vaccinarea unui număr mai mare de persoane cu prima doză de vaccin și întârzierea/ amânarea administrării celei de-a doua doze. Scopul este de a vaccina cât mai repede cât multe persoane pe fondul apariției noii tulpini mai contagioase a SARS-CoV-2, identificată în Marea Britanie, și a numărului mic de doze de vaccin disponibile. În acest moment, există o dezbatere în cadrul comunității științifice pentru a se determina dacă amânarea rapelului/ a administrării celei de-a doua doze influențează eficacitatea vaccinului. După cum știm, vaccinul dezvoltat de către BioNTech/ Pfizer se administrează în 2 doze. Recomandarea este ca a doua doză să fie administrată la 21 de zile după primirea primei doze. Conform companiei Pfizer, studiile de fază 3 au relevat o eficacitate de 95%, răspunsul imun instalându-se la 7 zile după cea de-a doua doză (la 7 zile după rapel). Răspunsul BioNTech/Pfizer la această preocupare de a accelera administrarea dozelor de vaccin prin eventuala amânare a rapelului este că datele din studiiile clinice nu prezintă suficiente garanții că o asemenea modificare ar mai păstra eficacitatea vaccinului.
În cazul Franței, protestele nu au fost organizate de către poliție și nu au fost îndreptate împotriva vaccinului/ vaccinării. Acestea sunt îndreptate împotriva unui nou proiect de lege introdus la finalul anului trecut, proiect ce își propune interzicerea fotografierii/filmării și partajării materialelor foto-video cu intenții rău-voitoare ce ar putea denigra imaginea forțelor de ordine. Organizatorii protestului sunt de părere că o astfel de lege împiedică documentarea și relatarea potențialelor acte de violență la care ar recurge forțele de ordine. Aceste noi proteste vin pe fondul unui an marcat de protestele „vestelor galbene” în Franța”.
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
