Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Vezi și: Medicamentul care distruge cele mai mici tumori. E nevoie doar de o singură doză
Infecția cu COVID-19 continuă să aibă implicații neașteptate asupra sănătății pe termen lung, chiar și după recuperarea aparent completă. Cercetătorii au descoperit că unele persoane pot dezvolta afecțiuni complexe și greu de gestionat, care le pot afecta semnificativ calitatea vieții. Într-un nou studiu, experții subliniază legătura dintre COVID-19 și riscul crescut de a dezvolta boli fără tratament specific, subliniind necesitatea monitorizării pe termen lung a pacienților.
Un nou studiu realizat în cadrul inițiativei RECOVER, susținută de Institutul Național de Sănătate din SUA (NIH), arată o legătură semnificativă între infecția cu COVID-19 și dezvoltarea sindromului de oboseală cronică (ME/CFS). Potrivit cercetării, persoanele care au trecut prin COVID-19 au un risc de aproape 8 ori mai mare de a dezvolta această afecțiune debilitantă.
În urma pandemiei, cazurile de ME/CFS au înregistrat o creștere semnificativă, cu un număr de pacienți de 15 ori mai mare față de perioada pre-pandemică. Cercetătorii susțin că această schimbare este legată de infecțiile cu COVID-19, iar specialistul Dr. Suzanne D. Vernon, autor principal al studiului, atrage atenția asupra necesității ca furnizorii de servicii medicale să recunoască această afecțiune post-COVID și să o abordeze corect.
"Este esențial ca ME/CFS post-COVID să fie identificat de către medicii de familie, pentru ca tratamentele și gestionarea să fie realizate la timp", a declarat Vernon, potrivit IFL Science.
ME/CFS este o afecțiune cronică complexă ce poate apărea după o infecție virală, chiar și după o formă ușoară de boală. Printre simptomele cele mai întâlnite se numără oboseala extremă, tulburările cognitive (ceața mentală), amețelile, în care simptomele se agravează după activități fizice minore. Aproape un sfert dintre cei afectați de ME/CFS ajung să fie imobilizați la pat în perioadele cele mai severe ale bolii.
Paralelele între COVID-ul prelungit și ME/CFS sunt evidente, având în vedere că ambele condiții implică simptome asemănătoare și pot afecta grav calitatea vieții pacienților.
Cercetarea s-a bazat pe datele colectate din cadrul inițiativei RECOVER, care a inclus 11.785 de persoane infectate cu COVID-19 și un grup de control de 1.439 de persoane neinfectate. Participanții au fost evaluați la minimum șase luni după infecția cu COVID-19 pentru a observa dacă dezvoltă simptome compatibile cu ME/CFS. Rezultatele au arătat că 4,5% dintre cei infectați au îndeplinit criteriile pentru ME/CFS, comparativ cu doar 0,6% dintre cei din grupul de control.
De asemenea, cercetătorii au observat că 90% dintre pacienții cu ME/CFS au fost și cei mai simptomatici dintre pacienții cu COVID prelungit, ceea ce subliniază legătura dintre cele două condiții.
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică - FOTO: Freepik@bugphai
Printre cele mai comune simptome raportate de participanții la studiu se numără oboseala extremă post-efort, intoleranța ortostatică (amețeli când stau în picioare) și dificultăți cognitive.
Aceste simptome sunt deja binecunoscute în rândul pacienților cu COVID prelungit. Cercetătorii subliniază nevoia de a înțelege mai bine mecanismele care stau la baza acestor afecțiuni și factorii care îi fac pe unii pacienți mai predispuși la dezvoltarea lor.
Deși studiul aduce dovezi solide despre legătura dintre COVID-19 și ME/CFS, cercetătorii subliniază că sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege în profunzime de ce anumite persoane dezvoltă afecțiuni post-virale și care sunt factorii predispozanți.
"Cercetările suplimentare vor ajuta la identificarea celor care ar putea fi mai vulnerabili și la stabilirea unor strategii de tratament eficiente", a explicat dr. Vernon.
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Aceasta este temperatura optimă la care trebuie gătită carnea de porc.
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.