Această afecțiune este asociată cu 31 de boli și crește riscul de deces prematur. Femeile sunt mult mai afectate decât bărbații.
Vezi și: Apa, contaminată cu substanțe chimice. Compușii din clor, asociați cu bolile oncologice
Un studiu a evidențiat o corelație puternică între rezistența la insulină și 31 de boli diferite, multe dintre acestea nefiind anterior asociate cu această afecțiune metabolică. Descoperirile, bazate pe date provenite de la peste 400.000 de participanți din UK Biobank, subliniază riscurile mari pentru sănătate legate de rezistența la insulină, în special pentru femei, care se confruntă și cu un risc mai mare de deces prematur.
Prezentat la Reuniunea Anuală a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD), studiul a subliniat nu doar riscuri cunoscute, ci și noi asocieri cu boli precum guta și sciatica. Acesta subliniază importanța înțelegerii și gestionării rezistenței la insulină pentru a îmbunătăți rezultatele generale asupra sănătății.
Jing Wu, de la Spitalul Provincial Shandong din China, a condus cercetarea, care este unul dintre cele mai extinse studii de până acum privind impactul mai larg al rezistenței la insulină dincolo de diabetul de tip 2.
Rezistența la insulină apare atunci când celulele corpului devin mai puțin receptive la insulină, ceea ce face dificilă intrarea glucozei în celule, ducând la creșterea nivelului de zahăr din sânge. Această afecțiune este un factor cheie în dezvoltarea diabetului de tip 2 și este adesea asociată cu obezitatea și lipsa activității fizice.
Deși legătura dintre rezistența la insulină și bolile cardiovasculare este bine cunoscută, acest studiu a dezvăluit un impact mult mai larg asupra sănătății, cu asocieri necunoscute anterior cu boli precum Parkinson și infecțiile bacteriene.
Vezi și: Efsitora, insulina săptămânală pentru diabetici. Eficacitate mai ridicată decât dozele zilnice
Cercetătorii au analizat datele a 429.159 de participanți, cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani, folosind un indice numit TyG pentru a măsura rezistența la insulină. Scoruri mai mari ale indicelui TyG indicau un grad mai ridicat de rezistență la insulină.
Cei cu scoruri mai mari tindeau să fie mai în vârstă, mai puțin activi fizic, mai predispuși la obezitate, bărbați și fumători.
Pe parcursul a 13 ani, cercetătorii au monitorizat sănătatea participanților, descoperind asocieri semnificative între rezistența la insulină și numeroase boli. Un grad mai ridicat de rezistență la insulină a fost legat de riscuri crescute pentru 26 de afecțiuni diferite, inclusiv tulburări de somn (+18% risc), infecții bacteriene (+8%) și pancreatită (+31%).
Unul dintre cele mai notabile rezultate a fost legătura dintre rezistența la insulină și moartea prematură la femei. Studiul a constatat că pentru fiecare creștere de o unitate a rezistenței la insulină, femeile aveau un risc cu 11% mai mare de a muri în perioada studiului. Interesant este că nu s-a găsit o astfel de legătură la bărbați, sugerând că impactul rezistenței la insulină asupra mortalității ar putea fi specific pentru gen.
Unele dintre legăturile nou identificate includeau un risc crescut cu 65% de gută și o probabilitate mai mare cu 10% de a dezvolta sciatică pentru fiecare creștere de o unitate a rezistenței la insulină. În același timp, o rezistență mai mare la insulină a fost asociată cu un risc mai mic de boală Parkinson (-16%) și osteoporoză (-13%), evidențiind relația complexă dintre rezistența la insulină și diferite afecțiuni de sănătate.
Vezi și: Combinația dintre gustările sărate și sosuri, bombă calorică. Sosul, asociat cu mâncatul în exces
Descoperirile oferă o bază pentru strategii de intervenție timpurie, permițând potențial prevenirea țintită a unei game largi de boli. Potrivit doamnei Wu, identificarea persoanelor cu risc prin măsurarea rezistenței la insulină ar putea conduce la rezultate mai bune pentru sănătate, în special dacă se implementează modificări ale stilului de viață devreme.
Cercetările anterioare sugerează că modificările stilului de viață, cum ar fi creșterea activității fizice și o dietă echilibrată, săracă în carbohidrați rafinați, pot ajuta la îmbunătățirea sensibilității la insulină și la reducerea riscului de a dezvolta multe dintre afecțiunile asociate cu rezistența la insulină.
Rezistența la insulină - FOTO: Freepik@samiraakter348
Autorii studiului subliniază importanța creșterii conștientizării publicului cu privire la rezistența la insulină ca factor de risc modificabil. Împuternicirea indivizilor de a face alegeri mai sănătoase ar putea avea un impact semnificativ asupra reducerii prevalenței bolilor asociate cu rezistența la insulină și asupra îmbunătățirii sănătății pe termen lung.
Pe măsură ce cercetările continuă să exploreze impactul mai larg al rezistenței la insulină, acest studiu evidențiază nevoia urgentă de măsuri preventive și de o mai bună înțelegere a rolului acestei afecțiuni în sănătatea publică.
Rezistența la insulină este o afecțiune în care organismul nu utilizează eficient insulina, dar dacă pancreasul poate compensa prin creșterea producției de insulină, simptomele pot să nu fie evidente. Totuși, pe termen lung, rezistența la insulină se poate agrava și celulele pancreatice care produc insulină pot fi suprasolicitate, ducând la o insuficientă producție de insulină și, în final, la creșterea nivelului de zahăr din sânge (hiperglicemie), care provoacă simptome notabile.
Vezi și: Medicament pentru epilepsie, eficient în cazul apneei de somn obstructive
Printre simptomele hiperglicemiei se numără:
- Sete excesivă
- Urinări frecvente
- Foame intensă
- Vedere încețoșată
- Dureri de cap
- Infecții vaginale și ale pielii
- Tăieturi și răni care se vindecă lent, potrivit Cleveland Clinic.
Multe persoane nu prezintă simptome de prediabet, adesea timp de mulți ani, iar afecțiunea poate rămâne neobservată până când evoluează în diabet de tip 2. Cu toate acestea, unele semne de prediabet pot include:
- Întunecarea pielii în zona axilelor sau pe partea din spate și laterală a gâtului
- Papiloame
- Schimbări la nivelul ochilor care pot conduce la retinopatie diabetică.
De ce îți crește burta după 40 de ani, chiar dacă mănânci sănătos. Nu este vorba de fluctuațiile hormonale.
Cercetătorii descoperă noi indicii privind durerea nervoasă provocată de diabet.
Trecerea la ora de iarnă ne poate afecta obiceiurile alimentare. Medicii ne explică ce trebuie să facem.
Oamenii de ştiinţă au identificat un hormon care provoacă diabet de tip 2 la persoanele obeze.
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive.
Acest aliment scade glicemia și ajută la gestionarea diabetului.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.
Acest lucru agravează diabetul și hipertensiunea arterială.
Acest semn de pe față îți arată un nivel ridicat al glicemiei. Poate fi debutul diabetului.
Aceste alimente te scapă de medicamentele pentru diabet. Au un efect care i-a uimit pe medici. Rezultatele se văd în 3 luni.
Cafeaua are un impact important asupra colesterolului. Cum trebuie să o prepari pentru a scădea colesterolul "rău".
Aceste alimente prezente pe mesele multora dintre noi ne distrug ficatul și creierul. De altfel, perturbă și producția de insulină.
