Un nou studiu evidențiază legătura dintre consumul de cafea și sănătatea microbiomului intestinal, deschizând noi perspective asupra beneficiilor acestei băuturi.
Un nou studiu sugerează o legătură potențială între consumul de cafea și compoziția microbiomului nostru intestinal, în special creșterea nivelului de Lawsonibacter asaccharolyticus. Această bacterie poate contribui la beneficiile pentru sănătate asociate cu această băutură extrem de populară la nivel global.
Deși este încă prea devreme pentru a trage concluzii definitive, încorporarea cafelei în dieta dumneavoastră poate îmbunătăți compoziția microbiomului intestinal și susține sănătatea generală.
Un studiu din 2021 a constatat că cafeaua a prezentat cea mai puternică legătură cu microbiomului intestinal și compoziția sa, în special nivelurile de Lawsonibacter asaccharolyticus, la aproximativ 1 000 de persoane.
Cercetătorii au analizat dieta și datele medicale de la peste 22.800 de persoane din Statele Unite și Regatul Unit, precum și informații disponibile publicului de la aproape 54.200 de persoane din întreaga lume.
Aceștia au găsit mai multe corelații, consumatorii de cafea având niveluri de până la opt ori mai ridicate ale bacteriei decât cei care nu beau cafea. Deși efectele exacte ale acestei bacterii asupra sănătății sunt încă necunoscute, cercetătorii cred că acestea ar putea fi legate de efectele atribuite consumului de cafea.
Cercetătorii au efectuat cel mai mare studiu de până acum privind legătura dintre consumul de cafea și microbiomul intestinal uman. Au analizat date din cinci grupe ZOE PREDICT, Mind-Body Study (MBS) și Men's Lifestyle Validation Study (MLVS). Aceștia au analizat peste 22.000 de probe metagenomice și au evaluat obiceiurile nutriționale ale participanților prin chestionare de frecvență alimentară.
Participanții au fost clasificați în trei niveluri de consum de cafea: nu consumă niciodată, consumatori moderați și consumatori mari. Studiul a inclus 22.867 de participanți, 5.730 de persoane fiind clasificate ca „niciodată”, 14.647 ca „moderat” și 2.490 ca „ridicat”.
De asemenea, au fost încorporate date publice privind materialul genetic microbian (metagenomică). Au fost utilizate date privind genele active și date privind metaboliții din sânge. Învățarea automată a fost utilizată pentru a identifica diferențele în bacteriile intestinale la persoanele care nu beau niciodată cafea, o beau moderat și o consumă mult. Studiul a urmărit să înțeleagă relația dintre consumul de cafea și tipurile și nivelurile de bacterii din intestin.
Un studiu a constatat o relație puternică între consumul de cafea și nivelurile crescute de specii specifice microbiomului, în special L. asaccharolyticus. Grupurile cu consum ridicat de cafea au prezentat o abundență semnificativ mai mare de L. asaccharolyticus, în timp ce grupurile cu consum moderat au prezentat niveluri de 3,4 până la 6,4 ori mai mari.
Analiza metaboliților din sânge a arătat că compuși precum acidul chinic și trigonelina au fost deosebit de răspândiți la consumatorii de cafea, corelați cu niveluri mai ridicate de L. asaccharolyticus.
Cu toate acestea, a existat o diferență mai mică în ceea ce privește efectul cafelei asupra microbiomului între consumul moderat și consumul ridicat de cafea, ceea ce sugerează că creșterea consumului de cafea peste consumul moderat ar putea să nu aibă un impact puternic asupra microbiomului.
Experimentele in vitro au arătat că adăugarea de cafea cofeinizată și decofeinizată la culturile de L. asaccharolyticus a stimulat creșterea bacteriei, sugerând că alți compuși decât cofeina din cafea pot fi responsabili de stimularea creșterii.
Studiul a validat în continuare legătura dintre L. asaccharolyticus și consumul de cafea prin corelarea consumului estimat de cafea pe cap de locuitor cu prevalența L. asaccharolyticus în 25 de țări.
Foto: Freepik
Un studiu sugerează că un nivel mai ridicat de L. asaccharolyticus, un tip de ciupercă, poate fi benefic în cafea. Alyssa Simpson, dietetician în domeniul sănătății adigestive, sugerează că L. asaccharolyticus ar putea juca un rol în metabolizarea polifenolilor din cafea, cum ar fi acidul chinic, în compuși bioactivi care contribuie la beneficiile cunoscute ale cafelei pentru sănătate.
Thomas M. Holland, medic-cercetător și profesor asistent la RUSH Institute for Healthy Aging, este de acord că, deși mecanismul nu este pe deplin înțeles, L. asaccharolyticus este probabil asociat cu beneficiile cunoscute ale cafelei pentru sănătate prin implicarea sa în metabolizarea compușilor derivați din cafea.
Acești metaboliți, împreună cu alți compuși precum acidul clorogenic și catechinele, pot influența sănătatea intestinală, inflamația sau procesele metabolice, contribuind potențial la reducerea riscurilor de boli cronice precum bolile cardiovasculare sau la îmbunătățirea diversității microbiomului intestinal.
Consumul de cafea a fost, de asemenea, legat de creșterea diversității microbiene și a bacteriilor intestinale benefice, acționând ca prebiotice.
Citește și: Acidul linoleic conjugat: ce este și cu ce te ajută. Alimentele bogate în acizi grași polinesaturați
Consumul moderat de cafea poate fi benefic pentru sănătatea intestinală, oferind potențiale beneficii microbiomului și proprietăți metabolice și antiinflamatorii. Pentru a maximiza beneficiile, savurați cafeaua neagră sau cu adaosuri minime, cum ar fi lapte vegetal neîndulcit.
Optați pentru îndulcitori naturali, cu conținut scăzut de calorii, cum ar fi stevia, fructul călugărului sau aluloza, pentru niveluri mai blânde ale zahărului din sânge. Rămâneți la un consum moderat de 1-3 cești pe zi și alegeți cafea organică de înaltă calitate pentru a reduce expunerea la pesticide și a maximiza beneficiile pentru sănătate.
Lawsonibacter asaccharolyticus, un tip de bacterie, poate fi stimulată de diverse alimente, inclusiv cafea, fructe de aronia și alimente bogate în acid clorogenic precum afinele, merele și perele. Fructele de aronia, cultivate în mod tradițional în Rusia și Europa de Est, sunt bogate în polifenoli și pot favoriza dezvoltarea L. asaccharolyticus.
Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a determina impactul direct al alimentelor bogate în acid clorogenic asupra L. asaccharolyticus.
Consumul de alimente fermentate poate promova, de asemenea, diversitatea microbiomului intestinal general, susținând un intestin sănătos. În timp ce cafeaua este principalul potențator cunoscut al Lawsonibacter asaccharolyticus, alte alimente pot avea efecte similare.
Circuitul mortal prin care tumorile își alimentează creșterea. Duce la extinderea necontrolată a celulelor.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Aceste două bacterii localizate în cavitatea bucală cresc semnificativ riscul de cancer colorectal.
De ce unele gaze intestinale miros mai rău decât altele. De ce este un semn bun când gazele intestinale au un miros puternic.
Acest tip de cancer se poate moșteni. Primele două generații sunt cele mai afectate.
Acest aliment considerat sănătos duce, de fapt, la declanșarea cancerului.
Cancerul care se răspândește alarmant. Nu există niciun avertisment.
Administrarea pe termen lung a medicamentelor pentru refluxul acid poate duce la cancer.
Alimentele care îți atacă intestinul. În doar două zile îl afectează complet.
