Leptina, hormonul foamei care protejează creierul. Menține integritatea materiei albe

Această senzație banală ne poate proteja creierul de boala Alzheimer.
Vezi și: Adevărul despre probiotice: ce spune știința. Efectul neașteptat pe care îl au pentru creier
Cercetările recente au dezvăluit o legătură surprinzătoare între leptină, hormonul cunoscut în principal pentru reglarea apetitului, și riscul de a dezvolta demență, în special boala Alzheimer. Acest studiu, publicat în jurnalul Alzheimer’s & Dementia, evidențiază potențialul leptinei de a menține sănătatea creierului la adulții de vârstă mijlocie.
Conexiunea dintre leptină și sănătatea creierului
Leptina, adesea denumită "hormonul sațietății", joacă un rol crucial în echilibrarea cheltuielilor energetice și a consumului de alimente. Totuși, cele mai recente descoperiri sugerează că acest hormon ar putea oferi și beneficii neuroprotectoare prin păstrarea integrității materiei albe în creier.
Materia albă este esențială pentru comunicarea eficientă între diferitele regiuni ale creierului, făcând sănătatea acesteia crucială pentru funcția cognitivă.
Studiu
Studiul a implicat 2.262 de adulți de vârstă mijlocie, sănătoși din punct de vedere cognitiv, cu o vârstă medie de 40 de ani. Dintre acești participanți, 2.028 au efectuat scanări RMN ale creierului, permițând cercetătorilor să măsoare nivelurile de leptină, receptorul său solubil și să calculeze indicele leptinei libere (FLI). Acest indice indică bioavailableitatea leptinei—în esență, cât de mult din hormon este disponibil pentru utilizare de către organism.
Folosind tehnici avansate de imagistică, cercetătorii au evaluat diferite markeri ai sănătății creierului, inclusiv volumul total al creierului, volumul materiei gri și integritatea materiei albe. Ei au descoperit că persoanele cu o bioavailableitate mai mare a leptinei prezentau o integritate mai bună a materiei albe, sugerând un efect protector împotriva declinului cognitiv.
Vezi și: Hepatocarcinomul, tratament. Acad. prof. dr. Irinel Popescu: Riscul de recidivă e destul de mare
Rolul integrității materiei albe
Integritatea materiei albe este vitală pentru funcția cognitivă, acționând ca o autostradă informațională a creierului. Atunci când materia albă este sănătoasă, informația circulă rapid și precis între regiunile creierului. Pe de altă parte, deteriorarea materiei albe poate conduce la declin cognitiv și poate crește riscul de demență, inclusiv boala Alzheimer.
Leptina, hormonul foamei, impact asupra creierului - FOTO: Freepik@sanjit536
Informații din testele cognitive
Interesant este că, deși studiul nu a găsit corelații semnificative între bioadisponibilitatea leptinei și scorurile la testele cognitive sau volumul total al creierului, a relevat că nivelurile mai mari de leptină la bărbați erau asociate cu o performanță mai bună în teste de abilități visuospatiale și funcție executivă. Această distincție sugerează posibile diferențe în modul în care leptina afectează abilitățile cognitive în funcție de gen.
Implicații mai largi pentru sănătatea creierului
Descoperirile cercetării au fost ulterior validate într-un eșantion mai mic și diversificat de 89 de adulți mai în vârstă de origine mexicană americană, întărind relația dintre leptină și sănătatea creierului în diverse populații.
Concentrarea pe adulții de vârstă mijlocie, sănătoși din punct de vedere cognitiv, pavează calea pentru identificarea markerilor sănătății creierului și dezvoltarea de strategii pentru prevenirea declinului cognitiv înainte de a deveni o problemă semnificativă.
Vezi și: Diferența dintre kefir, sana și iaurt. Care este mai sănătos
Beneficii potențiale pentru persoanele supraponderale
Implicațiile acestei cercetări sunt deosebit de semnificative pentru persoanele cu exces de grăsime abdominală, deoarece studiul a găsit asocieri mai puternice între bioavailableitatea leptinei și integritatea materiei albe în rândul participanților supraponderali și obezi. Acest lucru sugerează că gestionarea greutății și îmbunătățirea nivelurilor de leptină ar putea avea un beneficiu dublu—sprijinind atât sănătatea metabolică, cât și funcția cognitivă.
Pe măsură ce oamenii de știință continuă să dezvăluie complexitățile sănătății creierului, leptina iese în evidență ca un jucător promițător în lupta împotriva demenței. Înțelegerea proprietăților neuroprotectoare ale acestui hormon al foamei ar putea conduce la strategii inovatoare pentru menținerea funcției cognitive pe măsură ce îmbătrâni
Aceste descoperiri sunt importante deoarece sugerează că leptina ar putea ajuta la prevenirea declinului cognitiv, în special la persoanele supraponderale. În general, studiul subliniază rolul potențial al leptinei nu doar în reglarea greutății, ci și în menținerea sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânim.
-
-
-
Ce este pelicula albă de pe struguri30.08.2025, 10:22
-
Ce înseamnă când visezi moartea. Psihologii, explicații30.08.2025, 08:39
-
George Clooney, bolnav. Ce a pățit actorul înainte de premiera Jay Kelly29.08.2025, 22:43
-
-
-
-
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Cinci semne ale tumorilor cerebrale. Dacă simți asta, mergi urgent la medic
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.