Accident vascular cerebral acut, protocol pentru tratament intervențional în dezbatere publică

Aproximativ 30% dintre pacienții care suferă un accident vascular cerebral decedează în primele 30 de zile, iar 30% dintre supraviețuitori devin dependenți de îngrijirea familiei. Deși în țările dezvoltate incidența AVC și mortalitatea asociată au scăzut constant pe parcursul ultimilor 20 de ani, în țările cu venituri medii și mici incidența AVC s-a dublat. Se estimează că în anul 2030 vor fi 12 milioane de decese secundare unui AVC și 70 de milioane de supraviețuitori ai unui AVC cu un grad implicit de dizabilitate. În cee ace privește previziunile pentru 2035 în țările Uniunii Europene, se estimează că numărul pacienților cu AVC din Uniunea Europeană va crește în următorii 17 ani cu 34%.

Românii pe locul 5 în Europa, la numărul accidentelor vasculare

În România afecțiunile cerebro-vasculare reprezintă împreună cu afecțiunile cardiovasculare principala problemă de sănătate publică. Accidentul vascular cerebral este estimat a fi a doua cauză de mortalitate (21.64% din totalul deceselor) și de dizabilitate (11.34% din totalul persoanelor cu dizabilitate) în țara noastră. Conform datelor disponibile, în anul 2010 incidența AVC în România a fost de 215/100.000 locuitori. Potrivit referatului de aprobare al protocolului, în anul 2015 în România aproximativ 61.000 de pacienți au suferit un AVC.

Estimările agenției SAFE (Stroke Alliance for Europe) arată că incidența AVC în România va depăși 80.000 cazuri/an în viitorii ani. Aceste date situează România pe locul 5 în Europa, un număr mai mare de accidente vasculare/an fiind estimate numai în Germania, Italia, Polonia și Franța, țări cu o populație mult mai mare ca a României. Aproximativ 85% din accidentele vasculare cerebrale sunt rezultatul obstrucției unei artere cerebrale sau cervicale (AVC ischemice) iar 15% sunt consecința rupturii unei artere cerebrale cu extravazarea sângelui la nivelul creierului sau rupturii unei dilatații arteriale anevrismale cu efracția sângelui în spațiul subarahnoidian (AVC hemoragice).

La ora actuală 3 măsuri terapeutice pot să reducă semnificativ dizabilitatea și mortalitatea asociate unui AVC ischemic: spitalizarea într-un departament specializat în tratamentul AVC – Unitatea de Accidente Vasculare Cerebrale Acute; administrarea intravenoasă de Alteplază (tromboliză intravenoasă) într-un interval de 4.5 ore de la debutul AVC și extracția mecanică a trombului de la nivelul arterei intracerebrale obstruate printr-o procedură intervențională endovasculară (trombectomie sau trombaspirație) în primele 6 ore de la debutul AVC.

Toate cele 3 măsuri terapeutice sunt incluse în Ghidul European de Tratament al Accidentelor Vasculare Cerebrale cu recomandare de Clasă IA, tromboliza intravenoasă fiind aprobată pentru tratamentul pacienților cu AVC ischemic acut de către Asociația Europeană a Medicamentelor (EMA) din anul 2002, iar tratamentul endovascular fiind inclus în acest ghid din anul 2015.

Pentru pacienții cu AVC hemoragice spitalizarea într-o Unitate de Accidente Vasculare Cerebrale Acute duce la scăderea mortalității și dizabilității asociate iar pentru o anumită categorie de pacienți (cei cu hemoragii subarahnoidiene) tratamentul intervențional endovascular prin coiling anevrismal duce la scăderea marcată a riscului de recurență a hemoragiei.

Cel mai deficitar tratament al AVC ischemic în România

În prezent, în România programul ,,Acțiunea Prioritară pentru Tratamentul Intervențional al AVC Acut” se derulează în doar 10 spitale din țară. Din 2015 până în prezent au beneficiat de tratament intervențional (tromboliză intravenoasă, trombaspirație/trombectomie sau coiling anevrismal) aproximativ 1700 de pacienți, ceea ce reprezintă mai puțin de 0.1% din totalul pacienților cu AVC din România din perioada 2015-2018.

,,Aceste cifre situează România în rândul țărilor europene cu cel mai deficitar tratament al AVC ischemic, procente mai mici de pacienți cu AVC ischemic tratați prin tromboliză intravenoasă și/sau tehnici endovasculare fiind constatate numai în Albania, Ukraina, Georgia și Kyrgystan. Studiile efectuate în ultimii ani au demonstrat că dintre pacienții cu AVC ischemic aproximativ 20-25% sunt eligibili pentru tratament prin tromboliză intravenoasă și 10% pentru tratament endovascular (trombaspirație sau trombectomie)”, se arată în raportul Ministerului Sănătății.

Organizația Europeană a Accidentelor Vasculare Cerebrale (ESO) recomandă tratarea a cel puțin 18% dintre pacienții cu AVC ischemic prin tromboliză intravenoasă și cel puțin 5% prin tehnici endovasculare. Practic, în România ar trebui tratați anual prin tromboliză intravenoasă aproximativ 14.000 de pacienți cu AVC acut iar prin tehnici endovasculare aproximativ 3900 de pacienți cu AVC ischemic acut.

Recomandările internaționale actuale sunt de a avea trei spitale capabile să trateze pacienții cu AVC ischemic acut prin tromboliză intravenoasă la 1 milion de locuitori și un spital capabil să trateze acești pacienți prin tratament endovascular la 1 milion de locuitori. Potrivit Ministerului Sănătății, România are nevoie de cel puțin încă 40 de spitale capabile să trateze accidentele vasculare cerebrale conform standardelor europene și internaționale actuale.

În acest context, Protocolul pentru tratamentul intervențional al pacienților cu accident cerebral acut era extrem de necesar și mult așteptat și de pacienți, dar și de specialiști.

Protocolul integral îi puteți citi aici