Boala Alzheimer reprezintă cea mai mare parte a cazurilor de demență, potrivit unor statistici. Primele simptome sunt greu de identificat. Iată mai multe lucruri de știut despre această...
Boala Alzheimer este o formă progresivă de demență. Demența este un termen mai larg pentru afecțiunile cauzate de leziuni sau boli ale creierului ce afectează negativ memoria, gândirea și comportamentul. Aceste schimbări interferează cu viața de zi cu zi.
Potrivit Asociației Alzheimer, boala Alzheimer reprezintă 60-80% din cazurile de demență. Majoritatea persoanelor cu boală primesc un diagnostic după vârsta de 65 de ani. Dacă este diagnosticată înainte, atunci este denumită în general boala Alzheimer cu debut precoce.
Boala Alzheimer este o afecțiune cronică continuă.
Simptomele sale apar treptat, iar efectele asupra creierului sunt degenerative, ceea ce înseamnă că provoacă un declin lent.
Nu există nici un remediu pentru Alzheimer, dar tratamentul poate ajuta la încetinirea progresiei bolii și poate îmbunătăți calitatea vieții.
Oricine poate suferi de boala Alzheimer, dar anumite persoane prezintă un risc mai mare pentru aceasta. Aceasta include persoanele cu vârsta peste 65 de ani și cele cu antecedente familiale ale afecțiunii.
Alzheimer și demența nu sunt același lucru. Boala Alzheimer este un tip de demență.
Nu există un singur rezultat așteptat pentru persoanele cu Alzheimer. Unii oameni trăiesc mult timp cu leziuni cognitive ușoare, în timp ce alții experimentează un debut mai rapid al simptomelor și o progresie mai rapidă a bolii.
Experții nu au stabilit o singură cauză a bolii Alzheimer, dar au identificat anumiți factori de risc, inclusiv:
Vârstă. Majoritatea persoanelor care dezvoltă boala Alzheimer au vârsta de 65 de ani sau mai mult.
Istoric familial. Dacă aveți o rudă de gradul I care a dezvoltat această afecțiune, aveți un risc mai mare.
Genetica. Anumite gene au fost legate de boala Alzheimer.
Totuși chiar dacă aveți unul sau mai mulți dintre acești factori de risc, nu înseamnă că veți face boala Alzheimer. Pur și simplu crește nivelul de risc.
Deși nu există nicio cauză identificabilă a bolii Alzheimer, genetica poate juca un rol cheie. O genă în special este de interes pentru cercetători. Apolipoproteina E (APOE) este o genă care a fost legată de apariția simptomelor Alzheimer la adulții în vârstă.
Testele de sânge pot determina dacă aveți această genă, ceea ce vă crește riscul de a dezvolta Alzheimer. Rețineți că, chiar dacă cineva are această genă, este posibil să nu facă boala Alzheimer.
Opusul este, de asemenea, adevărat: cineva poate să facă boala Alzheimer, chiar dacă nu are gena. Nu există nicio modalitate de a spune cu certitudine dacă cineva va dezvolta Alzheimer.
Alte gene ar putea crește, de asemenea, riscul de Alzheimer și cu debut precoce al Alzheimer.
Toată lumea are episoade de uitare din când în când. Dar persoanele cu boala Alzheimer prezintă anumite comportamente și simptome care se înrăutățesc în timp. Acestea pot include:
- pierderea memoriei care afectează activitățile zilnice, cum ar fi capacitatea de a ține întâlniri
- probleme cu sarcini familiare, cum ar fi utilizarea unui cuptor cu microunde
- dificultăți în rezolvarea problemelor
- probleme cu vorbirea sau scrierea
- dezorientat în timp sau spațiu
- judecată scăzută
- igienă personală scăzută
- starea de spirit și modificările de personalitate
- retragerea din viața socială, prieteni, familie și comunitate
Alzheimer este o boală progresivă, ceea ce înseamnă că simptomele se vor agrava treptat în timp. Alzheimer este împărțit în șapte etape:
Etapa 1. Nu există simptome în acest stadiu, dar ar putea exista un diagnostic precoce bazat pe istoricul familiei.
Etapa 2. Apar primele simptome, cum ar fi uitarea.
Etapa 3. Apar deficiențe fizice și mentale ușoare, cum ar fi reducerea memoriei și concentrării. Acestea pot fi observate numai de către cineva foarte apropiat de persoana respectivă.
Etapa 4. Alzheimer este adesea diagnosticat în această etapă, dar este încă considerat ușor. Pierderea memoriei și incapacitatea de a îndeplini sarcini de zi cu zi sunt evidente.
Etapa 5. Simptomele moderate până la severe necesită ajutor de la cei dragi sau îngrijitori.
Etapa 6. În această etapă, o persoană cu Alzheimer poate avea nevoie de ajutor pentru sarcinile de bază, cum ar fi mâncarea și îmbrăcarea hainelor.
Etapa 7. Aceasta este cea mai severă și finală etapă a bolii Alzheimer. Este posibil să existe o pierdere a vorbirii și a expresiilor faciale.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
