Alzheimer, diagnostic greșit? O boală care îi seamănă, descoperită

O afecțiune a creierului care imită simptomele bolii Alzheimer a fost definită de cercetători, cu criterii de diagnostic recomandate și orientări pentru avansarea cercetărilor viitoare privind această nouă...
Cercetătorii de la Centrul Medical al Universității Rush și oamenii de știință de la mai multe instituții naționale de sănătate din SUA, în colaborare cu colegii internaționale, au descris o nouă formă de demență - Encefalopatie limbic predominant TDP-43 legată de vârstă, prescurtat LATE (Limbic-predominant Age-related TDP-43 Encephalopathy) - într-un raport publicat ieri în revista Brain.
„Am propus un nou nume pentru a crește recunoașterea și cercetarea pentru această cauză comună a demenței, simptomele care imită demența Alzheimer, dar nu sunt cauzate de plăci și încărcări (acumularea de proteine beta-amiloid produsă de Alzheimer). Mai precis, demența LATE este cauzată de depozitele unei proteine numite TDP-43 în creier" a arătat dr. Julie Schneider, autorul principal al studiului publicat în Brain și directorul asociat al Centrului Rush pentru boala Alzheimer.
Alzheimer, cea mai comună formă de demență, cauzează pierderea funcțiilor cognitive - în special memoria, dar și - duce la schimbări în abilitățile și comportamentele funcționale de zi cu zi. În trecut, cele mai multe cazuri de demență cu pierdere de memorie se presupunea că sunt date de boala Alzheimer.
Acum, din ce în ce mai mulți neurologi cred că o varietate de boli și procese de boală contribuie la demența cu pierderea memoriei. Fiecare dintre aceste boli apare diferit în probele de creier examinate la autopsia persoanelor care au murit cu aceste afecțiuni.
Cei mai bătrâni au cel mai mare risc de LATE
S-a dovedit din ce în ce mai clar că, la vârstă avansată, un număr mare de persoane aveau simptome de demență fără ca semnele de boală Alzheimer să fie ulterior identificate în creierul lor la autopsie. Cercetările emergente par să indice faptul că TDP-43, în timp ce nu este o explicație autonomă, contribuie semnificativ la fenomenul respectiv.
Funcția TDP-43 normală este legată de modul în care celulele utilizează ADN pentru a produce proteine. În boală, proteina TDP are o formă greșită (structurată anormal) și se deplasează din poziția normală din celulă. TDP-43 anormal a fost recunoscut pentru prima oară în scleroza laterală amiotrofică și degenerarea (demența) lombară frontotemporală, boli relativ neobișnuite.
Studiile recente arată că proteina anormală TDP-43 este foarte frecventă la adulții în vârstă. Aproximativ 25% dintre persoanele cu vârste mai mari de 85 de ani au suficiente proteine TDP-43 pentru a le afecta memoria și / sau abilitățile de gândire.
Autorii au notat că LATE este o condiție sub-diagnosticată, cu un impact foarte mare asupra sănătății publice. Ei au subliniat faptul că cei mai bătrâni oameni au cel mai mare risc, și cred că impactul LATE asupra sănătății publice este cel puin la fel de mare ca al Alzheimer, în acest grup de vârstă.
Caracteristicile clinice și neurocognitive ale LATE afectează mai multe arii ale cunoașterii, afectând în cele din urmă activitățile vieții cotidiene. Pe baza cercetărilor existente, autorii au sugerat că LATE progresează mai gradual decât o face Alzheimer. Cu toate acestea, LATE combinat cu Alzheimer – ceea ce este comun pentru aceste două boli de creier foarte răspândite - pare să provoace un declin mai rapid decât oricare dintre ele, de una singură.
Persoanele diagnosticate greșit, excluse din studii
Cercetătorii solicită eliminarea persoanelor cu LATE din studiile pentru medicamentele Alzheimer. O recomandare cheie a fost evaluarea și clasificarea la nivel de autopsie de rutină a LATE. Cercetătorii sugerează diagnosticul de autopsie să fie în trei etape, în funcție de locul unde TDP-43 este detectat în creier:
Etapa 1: doar amigdală;
Etapa 2: amigdală și hipocamp;
Etapa 3: amigdala, hipocamp și girus frontal medial.
Recomandările suplimentare includ evidențierea nevoii mari de dezvoltare a biomarkerilor pentru a crește recunoașterea LATE în timpul vieții, studii patologice suplimentare și generarea de noi modele animale pentru studierea acestei boli care imită Alzheimer. Au fost făcute și sugestii pentru posibilele strategii care să contribuie la orientarea viitoarelor intervenții terapeutice, inclusiv importanța eliminării subiecților cu LATE din studiile clinice ale tratamentelor pentru Alzheimer, care ar putea îmbunătăți în mod semnificativ șansele de succes în descoperirea unui tratament care să stopeze boala.
Cercetătorii au discutat, de asemenea, importanța realizării mai multor studii epidemiologice, clinice, neuroimagistice și genetice pentru a caracteriza mai bine LATE, precum și nevoia de cercetare în diverse populații.
„Pe măsură ce facem pași mari în înțelegerea noastră vizavi de pierderea de memorie și demență în îmbătrânire, avem încredere că vom putea să dezvoltăm o abordare mai individualizată de prevenire și tratament", a spus Schneider.
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.