Cercetătorii de la Universitatea California au descoperit diferențe mari între creierele hispanicilor, afro-americanilor și albilor.
Demență. Există diferențe mari între creierul hispanicilor diagnosticați cu demență față de cel al afro-americanilor și albilor non-hispanici, susține un studiu publicat în martie 2019.
Concluziile cercetării, bazate pe zece de creiere autopsiate, pot explica incidența mai mare de demență în rândul afro-americanilor și hispanicilor. „Dacă sunteți latini și diabetici sau negri și hipertensivi, sunteți probabil la un risc mai mare de demență ", afirmă Charles DeCarli, directorul Centrului de Boala Alzheimer din cadrul Universității California, autorul principal al studiului, citat de sciencedaily.com.
S-a descoperit că hispanicii diagnosticați cu demență au fost mult mai susceptibili de a avea boală cerebro-vasculară decât persoanele albe, fie non-hispanici, fie afro-americani. Dar și că hispaniolii și afro-americani au fost mai susceptibili de a avea patologii mixte - o combinație de Alzheimer si boli cerebro-vasculare - decât albii care nu sunt hispanici.
„Există dovezi destul de multe astăzi că există asemănări și diferențe (...), dar cauza demenței pare diferită în funcție de faptul dacă sunteți alb, negru sau latino. Aceste diferențe se pot datora numeroșilor factori, inclusiv influențelor culturale, sociale, economice și comportamentale", a mai precizat DeCarli.
La studiu, care a durat 15 ani, au participat, 423 de persoane - 360 de albi non-hispanici, 35 de negri și 28 de hispanici - care, după moartea de demență diagnostică, au convenit să-și doneze creierul pentru cercetare. Aceștia au fost evaluați anual înainte de moartea lor, au făcut examene fizice și neurologice și au oferit istorii de sănătate detaliate.
S-au făcut o mulțume de analize pe creierele acestora, pe diferite regiuni ale creierului precum - cortexul frontal, hipocampul și cerebelul pentru plăcile amiloide, care sunt markeri ai bolii Alzheimer.
Autorul cercetării a mai precizat că studiul este relativ mic și limitat pentru că aproape toți subiecții au venit în clinică cu pierderi de memorie, de aceea rezultatele nu pot fi extrapolate mai amplu în aceste populații. „Ne-a arătat foarte clar că boala vasculară joacă un rol mult mai puternic în populația latină și este un factor care contribuie la populația neagră", apreciază DeCarli.
Studiul, AICI.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
