Insuficiență cognitivă ușoară, cum oprești instalarea demenței?
Voi face demență? Este o întrebare obișnuită pe care și-o pun persoanele cu insuficiență cognitivă ușoară (MCI), o tulburare ușoară - dar notabilă - a memoriei și a abilităților de gândire....
De fapt, arată experții, insuficiența cognitivă ușoară nu este întotdeauna permanentă. Depinde de cauza care stă la bază, spune dr. Joel Salinas, un neurolog la Spitalul General din Massachusetts, afiliat la Harvard.
Care sunt cauzele insuficienței cognitive ușoare?
Insuficiența cognitivă ușoară (MCI) nu este demență, dar nici gândire normală nu este. De multe ori provine de la boli sau tratamente pentru unele boli, inclusiv
- boala degenerativă a creierului, cum ar fi boala Alzheimer (caz în care MCI este adesea un precursor al demenței),
- accident vascular cerebral (AVC) sau alte boli vasculare,
- leziuni cerebrale,
- un efect secundar al anumitor medicamente,
- o altă problemă de sănătate care stă la bază, cum ar fi privarea de somn, depresia sau anxietatea.
Ce este demența?
Demența este o condiție a unei deteriorări persistente în activitățile creierului - cum ar fi gândirea sau vorbirea - care este suficient de gravă pentru a interfera cu viața de zi cu zi.
Condițiile medicale - cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson, traumatisme cerebrale și accidente vasculare cerebrale - sunt cauze comune ale demenței. Simptomele pot include uitarea, confuzia și imposibilitate de a rezolva problemele de rutină.
Simptome
Există două tipuri de Insuficiența cognitivă ușoară. În ambele, simptomele nu sunt severe, deși pot fi supărătoare și deranjante.
Insuficiența cognitivă ușoară amnestică este specifică memoriei și este marcată de semne cum ar fi uitarea conversațiilor și a locului unde ai pus diferite lucruri.
Insuficiența cognitivă ușoară non-amnestică (Non-amnestic MCI) implică modificări în alte activități ale creierului, indiferent dacă aveți pierderi de memorie. Poate apărea ca o problemă cu limbajul (vă pierdeți gândurile în timpul unei conversații), atenția (aveți probleme în a îndeplini sarcini cum ar fi plătirea facturilor) sau simțul spațial (nu puteți găsi drumul spre un loc cunoscut).
Prevalența și progresia
Noi recomandări privind tratamentul insuficienței cognitive ușoare de la Academia Americană de Neurologie (AAN), pe baza celor mai recente dovezi, arată că peste 6% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani au Insuficiența cognitivă ușoară. Procentul crește la mai mult de 37% pentru cei cu vârsta de 85 de ani sau mai mult.
Ghidurile directoare, care au fost publicate online în decembrie 2017, de către jurnalul Neurology, menționează, de asemenea, că dintre persoanele peste 65 de ani care au insuficiență cohgnitivă ușoară în 15% din cazuri tulburarea va progresa până la demență. Dr. Salinas spune că progresia este mult mai probabilă dacă o boală neurodegenerativă, precum ar fi Alzheimer, provoacă insuficiența cognitivă ușoară.
Dar cât timp durează până ce MCI progreseze spre demență nu se știe exact. „Dacă e boala Alzheimer, ar putea dura aproximativ doi până la cinci ani. Dar am văzut că pacienții care rămân în stadiul de insuficiență cognotivă ușoară mai mulți ani, chiar și atunci când presupunem că este o boală neurodegenerativă la bază", spune dr. Salinas.
Cum eviți instalarea demenței
Dr. Salinas spune că insuficiența cognitivă ușoară poate fi deseori reversibilă dacă o stare generală de sănătate (cum ar fi lipsa de somn) cauzează declinul. În aceste cazuri, abordarea cauzei subiacente poate îmbunătăți dramatic cogniția.
Atunci când MCI nu poate fi inversată, tratamentul este o provocare. Nu există pastile pentru a încetini agravarea problemelor de memorie.
Dar Academia Americană de Neurologie a găsit dovezi încurajatoare care leagă exercițiile fizice de o mai bună memorie la persoanele cu insuficiență cognitivă ușoară. Exercițiile fizice pot oferi stimulente mentale și sociale în timp ce îmbunătățesc fluxul sanguin la nivelul creierului, eventual chiar determinând eliberarea de molecule care repară celulele creierului și creează conexiuni între ele. Noile ghiduri privind tratamentul MCI recomandă exerciții fizice de cel puțin două ori pe săptămână.
De asemenea, Academia Americană de Neurologie observă că trainingul cognitiv poate îmbunătăți abilitățile de gândire, deși dovezile sunt slabe.
Antrenamentul cognitiv implică exerciții pe computer sau video care vă ajută să vă ascuțiți timpul de răspuns și atenția. Dar aceste îmbunătățiri nu se manifestă în mod clar în viața de zi cu zi.
Mai multe obiceiuri, mai mare impact
Studiul FINGER 2015 - un studiu controlat randomizat (standardul de aur al cercetării) - a determinat scăderea declinului cognitiv de-a lungul a doi ani la adulții în vârstă care au menținut o combinație de obiceiuri, cum ar fi consumul unei alimentații sănătoase, activitatea fizică regulată și participarea la evenimente sociale . Adulții din studiu nu aveau insuficiență cognituvă ușoară, dar unii erau la risc pentru boala Alzheimer. Studii similare se desfășoară în întreaga lume.
Dr. Salinas spune că oamenii cu MCI se pot inspira din aceste constatări pentru a menține cât mai multe obiceiuri sănătoase cu putință. Acestea includ nu numai exercițiiul fizic, hrana sănătoasă și socializarea, ci și implicarea în activități stimulante mental (în special învățarea unor lucruri noi, precum un nou hobby sau o nouă limbă străin) și luarea medicamentelor așa cum sunt ele prescrise.
Nu există garanții, dar dovezile sugerează că acești pași pot întârzia sau chiar împiedica progresia spre demență.
„Oamenii care petrec cel mai mult timp fiind stabili cognitiv sunt adesea cei care se supun recomandărilor de a-și modifica stilului de viață", spune dr. Salinas.
- 
                        
 - 
                        Un test de salivă ar putea descoperi insuficiența cardiacă04.11.2025, 09:28
 - 
                        
 - 
                        
 - 
                        Pastila care ar putea opri complicațiile diabetului03.11.2025, 21:00
 
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
