Voi face demență? Este o întrebare obișnuită pe care și-o pun persoanele cu insuficiență cognitivă ușoară (MCI), o tulburare ușoară - dar notabilă - a memoriei și a abilităților de gândire....
De fapt, arată experții, insuficiența cognitivă ușoară nu este întotdeauna permanentă. Depinde de cauza care stă la bază, spune dr. Joel Salinas, un neurolog la Spitalul General din Massachusetts, afiliat la Harvard.
Insuficiența cognitivă ușoară (MCI) nu este demență, dar nici gândire normală nu este. De multe ori provine de la boli sau tratamente pentru unele boli, inclusiv
- boala degenerativă a creierului, cum ar fi boala Alzheimer (caz în care MCI este adesea un precursor al demenței),
- accident vascular cerebral (AVC) sau alte boli vasculare,
- leziuni cerebrale,
- un efect secundar al anumitor medicamente,
- o altă problemă de sănătate care stă la bază, cum ar fi privarea de somn, depresia sau anxietatea.
Demența este o condiție a unei deteriorări persistente în activitățile creierului - cum ar fi gândirea sau vorbirea - care este suficient de gravă pentru a interfera cu viața de zi cu zi.
Condițiile medicale - cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson, traumatisme cerebrale și accidente vasculare cerebrale - sunt cauze comune ale demenței. Simptomele pot include uitarea, confuzia și imposibilitate de a rezolva problemele de rutină.
Există două tipuri de Insuficiența cognitivă ușoară. În ambele, simptomele nu sunt severe, deși pot fi supărătoare și deranjante.
Insuficiența cognitivă ușoară amnestică este specifică memoriei și este marcată de semne cum ar fi uitarea conversațiilor și a locului unde ai pus diferite lucruri.
Insuficiența cognitivă ușoară non-amnestică (Non-amnestic MCI) implică modificări în alte activități ale creierului, indiferent dacă aveți pierderi de memorie. Poate apărea ca o problemă cu limbajul (vă pierdeți gândurile în timpul unei conversații), atenția (aveți probleme în a îndeplini sarcini cum ar fi plătirea facturilor) sau simțul spațial (nu puteți găsi drumul spre un loc cunoscut).
Noi recomandări privind tratamentul insuficienței cognitive ușoare de la Academia Americană de Neurologie (AAN), pe baza celor mai recente dovezi, arată că peste 6% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani au Insuficiența cognitivă ușoară. Procentul crește la mai mult de 37% pentru cei cu vârsta de 85 de ani sau mai mult.
Ghidurile directoare, care au fost publicate online în decembrie 2017, de către jurnalul Neurology, menționează, de asemenea, că dintre persoanele peste 65 de ani care au insuficiență cohgnitivă ușoară în 15% din cazuri tulburarea va progresa până la demență. Dr. Salinas spune că progresia este mult mai probabilă dacă o boală neurodegenerativă, precum ar fi Alzheimer, provoacă insuficiența cognitivă ușoară.
Dar cât timp durează până ce MCI progreseze spre demență nu se știe exact. „Dacă e boala Alzheimer, ar putea dura aproximativ doi până la cinci ani. Dar am văzut că pacienții care rămân în stadiul de insuficiență cognotivă ușoară mai mulți ani, chiar și atunci când presupunem că este o boală neurodegenerativă la bază", spune dr. Salinas.
Dr. Salinas spune că insuficiența cognitivă ușoară poate fi deseori reversibilă dacă o stare generală de sănătate (cum ar fi lipsa de somn) cauzează declinul. În aceste cazuri, abordarea cauzei subiacente poate îmbunătăți dramatic cogniția.
Atunci când MCI nu poate fi inversată, tratamentul este o provocare. Nu există pastile pentru a încetini agravarea problemelor de memorie.
Dar Academia Americană de Neurologie a găsit dovezi încurajatoare care leagă exercițiile fizice de o mai bună memorie la persoanele cu insuficiență cognitivă ușoară. Exercițiile fizice pot oferi stimulente mentale și sociale în timp ce îmbunătățesc fluxul sanguin la nivelul creierului, eventual chiar determinând eliberarea de molecule care repară celulele creierului și creează conexiuni între ele. Noile ghiduri privind tratamentul MCI recomandă exerciții fizice de cel puțin două ori pe săptămână.
De asemenea, Academia Americană de Neurologie observă că trainingul cognitiv poate îmbunătăți abilitățile de gândire, deși dovezile sunt slabe.
Antrenamentul cognitiv implică exerciții pe computer sau video care vă ajută să vă ascuțiți timpul de răspuns și atenția. Dar aceste îmbunătățiri nu se manifestă în mod clar în viața de zi cu zi.
Studiul FINGER 2015 - un studiu controlat randomizat (standardul de aur al cercetării) - a determinat scăderea declinului cognitiv de-a lungul a doi ani la adulții în vârstă care au menținut o combinație de obiceiuri, cum ar fi consumul unei alimentații sănătoase, activitatea fizică regulată și participarea la evenimente sociale . Adulții din studiu nu aveau insuficiență cognituvă ușoară, dar unii erau la risc pentru boala Alzheimer. Studii similare se desfășoară în întreaga lume.
Dr. Salinas spune că oamenii cu MCI se pot inspira din aceste constatări pentru a menține cât mai multe obiceiuri sănătoase cu putință. Acestea includ nu numai exercițiiul fizic, hrana sănătoasă și socializarea, ci și implicarea în activități stimulante mental (în special învățarea unor lucruri noi, precum un nou hobby sau o nouă limbă străin) și luarea medicamentelor așa cum sunt ele prescrise.
Nu există garanții, dar dovezile sugerează că acești pași pot întârzia sau chiar împiedica progresia spre demență.
„Oamenii care petrec cel mai mult timp fiind stabili cognitiv sunt adesea cei care se supun recomandărilor de a-și modifica stilului de viață", spune dr. Salinas.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
