Boala Alzheimer, declanșată doar în prezența neuroinflamației. De ce depinde inflamarea țesutului cerebral
Boala Alzheimer este produsă prin acumularea unor depozite de celule nervoase deteriorate. Pe lângă asta, oamenii de știință au mai descoperit că neuroinflamația are un rol extrem de important în...
Un nou studiu realizat de oamenii de știință de la Massachusetts General Hospital (MGH) oferă indicii despre cum să prevenim inflamarea țesutului cerebral, care favorizează boala Alzheimer. Rezultatele acestui studiu, care va apărea în revista Neuron, ar putea contribui la dezvoltarea de noi terapii pentru Alzheimer.
Este cunoscut faptul că creierul persoanelor cu Alzheimer se umple cu depozite de celule nervoase deteriorate și alte proteine, cunoscute sub numele de plăci amiloide, precum și formațiuni încurcate de proteine numite tau. „Dar, daca sunt doar plăci și incurcături, probabil că nu se va dezvolta boala Alzheimer pentru o lungă perioadă de timp, sau poate chiar deloc”, spune neurologul Rudolph E. Tanzi, director al Genetics and Aging Research Unit la MGH și autor principal al studiului. Mai degrabă, explică Tanzi, este inflamația care apare ca răspuns la plăci și încurcături, sau neuroinflamație, care este ucigașul primar al neuronilor, ceea ce duce la declinul cognitiv.
Laboratorul lui Tanzi a descoperit prima gena asociată cu neuroinflamația în boala Alzheimer, cunoscută sub numele de CD33, în 2008. CD33 poartă codul genetic pentru receptorii găsiți pe celule microglia, care în mod normal acționează ca un „curățător” al creierului, îndepărtând resturile neurologice, inclusiv plăcile și încurcăturile. În 2013, Tanzi și colegii au publicat descoperirea lor potrivit căreia CD33 influențează activitatea microgliilor: Când gena este foarte exprimată, microglia se transformă de la „curățătorul” creierului la ucigașul neuronilor, declanșând neuroinflamația.
Oprirea neuroinflamației, provocarea cercetătorilor
Între timp, alți cercetători au identificat o altă genă, TREM2, care are efectul opus al CD33: închide capacitatea microgliilor, pentru a favoriza neuroinflamarea. Cu alte cuvinte, spune Tanzi, CD33 este comutatorul "on" pentru neuroinflamare, în timp ce TREM2 acționează ca un comutator "off". "Sfântul Graal din acest domeniu a fost să descoperim cum să oprim neuroinflamarea în microglia", spune Tanzi.
În cea mai recentă cercetare, Tanzi, neurologul Ana Griciuc și colegii lor au stabilit să descopere modul în care interacționează CD33 și TREM2 și rolul pe care îl poate juca "interconectarea" în neuroinflamație și originea bolii Alzheimer. Pentru a face acest lucru, au pus o întrebare: Ce se întâmplă când aceste gene importante sunt dezactivate - individual și simultan?
Pentru a găsi răspunsuri, Tanzi și echipa sa au studiat pe șoareci în laborator special crescuți pentru a modificări ale creierului și comportament în concordanță cu boala Alzheimer. Echipa a început prin observarea și testarea unei tulpini a bolii Alzhimer la șoareci care au dezactivate genele CD33. Ei au descoperit că acești șoareci au avut un nivel redus de plăci amiloid în creier și s-au descurcat mai bine decât alți șoareci cu Alzheimer la testele de învățare și de memorie, cum ar fi găsirea drumului într-un labirint.
Cu toate acestea, atunci când șoarecii au avut atât CD33, cât și TREM2 dezactivate, creierul și beneficiile de comportament au dispărut – ceea ce s-a întâmplat, de asemenea, atunci când doar o singură genă TREM2 a fost inactivă. "Acest lucru ne spune că TREM2 lucrează în aval de CD33, pentru a controla neuroinflamarea", spune Tanzi. Această teorie a fost susținută prin secvențierea ARN al celulei microglia, care a indicat că atât CD33, cât și TREM2 reglează neuroinflamarea prin creșterea sau scăderea activității unei celule imune numită IL-1 beta și a receptorului celular IL-1RN.
„Suntem din ce în ce mai conștienți de faptul că pentru a ajuta pacienții cu Alzheimer, cel mai important este a opri moartea masivă a celulelor nervoase cerebrale, care este cauzata de neuroinflamație”, spune Tanzi. „Acum vedem că genele CD33 și TREM2 sunt cele mai bune ținte pentru medicamente, pentru atingerea acestui obiectiv.”
-
Noua păpușă Barbie educă copiii despre autism și acceptare12.01.2026, 21:46
-
Legătura dramatică dintre sănătatea orală și diabet. Ce trebuie să știi12.01.2026, 20:39
-
-
Ce sunt petele negre de pe ceapa roșie12.01.2026, 19:38
-
Ce conțin bonurile de la casa de marcat. Impactul asupra sănătății12.01.2026, 18:21
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Apneea de somn devastează creierul
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
A fost descoperită o nouă boală neurologică extrem de rară. Sunt doar 13 cazuri în lume
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Sindromul de oboseală cronică este o boală reală, nu o tulburare psihologică
3 tipuri de AVC: ischemic, hemoragic, mini-AVC. Care e cel mai periculos
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
