Cercetătorii au descoperit că „bătrânul” și popularul antidepresiv Prozac® - denumirea comercială a medicamentului fluoxetină - care se folosește de peste 30 de ani, rearanjează fibrele...
Prozac®, denumirea comercială a medicamentului fluoxetină, a fost introdus pe piața americană pentru tratamentul depresiei în 1988. Treizeci de ani mai târziu, oamenii de știință încă nu știu exact cum exercită medicamentul efectele sale de îmbunătățire a dispoziției. Dar cercetătorii de la Universitatea din Pisa au descoperit că, pe lângă acțiunea cunoscută a medicamentului asupra receptorilor serotoninei, fluoxetina ar putea rearanja fibrele nervoase în hipocampul din creierul șoarecilor de laborator. Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul ACS Chemical Neuroscience.
Fluoxetina a fost primul medicament din clasa de compuși cunoscuți ca inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei (SSRI) care a fost aprobat de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente. SSRI se presupune că funcționează în primul rând prin creșterea cantității neurotransmițătorului serotonină disponibilă pentru semnalizarea între neuroni, însă cercetătorii suspectau că se desfășoară și alte procese.
În studii anterioare, Massimo Pasqualetti și colegii săi au arătat că epuizarea genetică și restaurarea serotoninei la șoareci ar putea rearanja fibrele nervoase ale hipocampului. Acum, ei au vrut să vadă dacă modificări mai subtile ale disponibilității serotoninei cauzate de tratamentul cu fluoxetină ar putea avea același efect.
Pentru a afla, echipa a folosit un model la șoareci, care exprimă proteina verde fluorescentă (GFP) în neuronii care produc serotonină în creier. Ei au administrat acestor șoareci fluoxetină în apa de băut timp de 28 de zile și apoi au comparat semnalele GFP în creierul lor cu cele ale șoarecilor dintr-un grup de control cărora nu li s-a administrat medicamentul.
Șoarecii care au luat fluoxetină aveau fibre nervoase producătoare de serotonină, care erau mai puține în număr și mai mici în diametru decât cele ale șoarecilor din grupul de control, dar numai în hipocampus. Deși consecințele acestei rearanjări structurale sunt în prezent necunoscute, ar putea contribui la modul în care antidepresivele exercită efectul terapeutic, spun cercetătorii.
Injecția care oprește diabetul de tip 1. Această terapie elimină nevoia de insulină cu ani buni și deja a fost testată.
Un nou studiu demontează miturile legate de întârzierea terapiei după un accident vascular cerebral și ar putea schimba complet protocoalele din spitale!
