Boala Alzheimer, nou medicament promițător

Un medicament țintește boala Alzheimer. Rezultatele testelor au fost foarte bune și s-ar putea ca medicamentul să trateze boala. Cercetătorii sunt încrezători.
La doi ani după ce a descoperit o modalitate de a neutraliza o proteină legată de boala Alzheimer, profesorul universitar de la Universitatea Alberta și neurologul Jack Jhamandas a găsit o nouă piesă a puzzle-ului Alzheimer, aducându-l mai aproape de un tratament pentru boală.
Într-un studiu publicat în Scientific Reports, Jhamandas și echipa sa au descoperit două peptide scurte, sau șiruri de aminoacizi, care atunci când sunt injectate zilnic la șoareci cu boala Alzheimer, îmbunătățesc semnificativ memoria șoarecilor. Tratamentul a redus, de asemenea, unele dintre modificările fizice dăunătoare din creier care sunt asociate cu boala.
„La șoarecii care au primit medicamentele, am găsit mai puțină acumulare de placă amiloidă și o reducere a inflamației creierului”, a spus Jhamandas, care este, de asemenea, membru al Institutului de Neuroștiință și Sănătate Mintală.
"Deci, acest lucru a fost foarte interesant, deoarece ne-a arătat că nu doar capacitatea de a ține minte a fost îmbunătățită la șoareci, ci și semne de patologie cerebrală în boala Alzheimer. Aceasta a fost o surpriză pentru noi."
Cercetările anterioare, la baza noii descoperiri
Noua descoperire se bazează pe o descoperire anterioară a unui compus numit AC253, care poate bloca efectele toxice ale unei proteine numite beta amiloid, despre care se crede că are o contribuție majoră în boala Alzheimer, deoarece se găsește adesea în cantități mari în creierul acestor pacienți. AC253 împeidică beta-amiloidul să se atașeze de anumiți receptori din celulele creierului.
Cu toate acestea, deși AC253 s-a dovedit a preveni acumularea de beta amiloid, nu este foarte eficient la atingerea creierului și este metabolizat rapid în fluxul sanguin. Drept urmare, tratamentul cu AC253 necesită o cantitate mare de compus pentru a fi eficientă, ceea ce este nepractic și crește șansele ca organismul să dezvolte o reacție imună la tratament. Transformarea AC253 dintr-un medicament injectabil ssau într-o pastilă ar aborda problemele legate de metabolism și ar crește eficacitatea, dar AC253 a fost prea complex pentru a putea face un medicament oral eficient.
Soluția lui Jhamandas a fost să descompună AC253 pentru a vedea dacă poate crea șiruri de peptide mai mici care blocau beta-amiloidul în același mod în care a făcut AC253. Printr-o serie de teste, folosind șoareci modificați genetic pentru a transporta boala Alzheimer, echipa lui Jhamandas a găsit două bucăți mai scurte de AC253 care au replicat abilitățile de prevenire și restaurare ale peptidei mai mari.
Nou posibil medicament
Cu peptidele scurte identificate, Jhamandas și echipa sa, care include doi virologi renumiți, Lorne Tyrell și Michael Houghton, au folosit un proces de modelare computerizată și inteligență artificială pentru a descoperi un medicament cu molecule mici - similar cu medicamentele utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale mari sau a colesterolului – medicament pe care acum îl dezvoltă.
Echipa este concentrată pe fabricarea unei versiuni optimizate și orale a medicamentului, astfel încât studiile clinice umane să poată începe, a spus Jhamandas, care a adăugat medicamente cu molecule mici, sunt de preferat pentru tratamente, în special pentru companiile de medicamente, pentru că sunt mai ieftine de făcut, pot fi administrate pe cale orală și pot ajunge mai ușor la creier prin sânge, a spus Jhamandas.
-
Testul banal din analizele de rutină care îți poate salva ficatul13.10.2025, 13:41
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
-
-
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.