Boala Alzheimer, nou medicament promițător

Un medicament țintește boala Alzheimer. Rezultatele testelor au fost foarte bune și s-ar putea ca medicamentul să trateze boala. Cercetătorii sunt încrezători.
La doi ani după ce a descoperit o modalitate de a neutraliza o proteină legată de boala Alzheimer, profesorul universitar de la Universitatea Alberta și neurologul Jack Jhamandas a găsit o nouă piesă a puzzle-ului Alzheimer, aducându-l mai aproape de un tratament pentru boală.
Într-un studiu publicat în Scientific Reports, Jhamandas și echipa sa au descoperit două peptide scurte, sau șiruri de aminoacizi, care atunci când sunt injectate zilnic la șoareci cu boala Alzheimer, îmbunătățesc semnificativ memoria șoarecilor. Tratamentul a redus, de asemenea, unele dintre modificările fizice dăunătoare din creier care sunt asociate cu boala.
„La șoarecii care au primit medicamentele, am găsit mai puțină acumulare de placă amiloidă și o reducere a inflamației creierului”, a spus Jhamandas, care este, de asemenea, membru al Institutului de Neuroștiință și Sănătate Mintală.
"Deci, acest lucru a fost foarte interesant, deoarece ne-a arătat că nu doar capacitatea de a ține minte a fost îmbunătățită la șoareci, ci și semne de patologie cerebrală în boala Alzheimer. Aceasta a fost o surpriză pentru noi."
Cercetările anterioare, la baza noii descoperiri
Noua descoperire se bazează pe o descoperire anterioară a unui compus numit AC253, care poate bloca efectele toxice ale unei proteine numite beta amiloid, despre care se crede că are o contribuție majoră în boala Alzheimer, deoarece se găsește adesea în cantități mari în creierul acestor pacienți. AC253 împeidică beta-amiloidul să se atașeze de anumiți receptori din celulele creierului.
Cu toate acestea, deși AC253 s-a dovedit a preveni acumularea de beta amiloid, nu este foarte eficient la atingerea creierului și este metabolizat rapid în fluxul sanguin. Drept urmare, tratamentul cu AC253 necesită o cantitate mare de compus pentru a fi eficientă, ceea ce este nepractic și crește șansele ca organismul să dezvolte o reacție imună la tratament. Transformarea AC253 dintr-un medicament injectabil ssau într-o pastilă ar aborda problemele legate de metabolism și ar crește eficacitatea, dar AC253 a fost prea complex pentru a putea face un medicament oral eficient.
Soluția lui Jhamandas a fost să descompună AC253 pentru a vedea dacă poate crea șiruri de peptide mai mici care blocau beta-amiloidul în același mod în care a făcut AC253. Printr-o serie de teste, folosind șoareci modificați genetic pentru a transporta boala Alzheimer, echipa lui Jhamandas a găsit două bucăți mai scurte de AC253 care au replicat abilitățile de prevenire și restaurare ale peptidei mai mari.
Nou posibil medicament
Cu peptidele scurte identificate, Jhamandas și echipa sa, care include doi virologi renumiți, Lorne Tyrell și Michael Houghton, au folosit un proces de modelare computerizată și inteligență artificială pentru a descoperi un medicament cu molecule mici - similar cu medicamentele utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale mari sau a colesterolului – medicament pe care acum îl dezvoltă.
Echipa este concentrată pe fabricarea unei versiuni optimizate și orale a medicamentului, astfel încât studiile clinice umane să poată începe, a spus Jhamandas, care a adăugat medicamente cu molecule mici, sunt de preferat pentru tratamente, în special pentru companiile de medicamente, pentru că sunt mai ieftine de făcut, pot fi administrate pe cale orală și pot ajunge mai ușor la creier prin sânge, a spus Jhamandas.
-
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
-
-
-
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Cel mai rău lucru pe care îl faci când te trezești. Îți macină sănătatea
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.