Acest lucru ne distruge creierul în tăcere. Macină fiecare neuron până distruge tot.
Cercetătorii de la Universitatea din Buffalo au descoperit informații esențiale despre efectele substanțelor per- și polifluoroalchilice (PFAS), cunoscute sub numele de "chimicale eterne", asupra sănătății creierului.
Acest studiu oferă o perspectivă asupra modului în care aceste substanțe afectează expresia genetică și funcția neuronală, ridicând îngrijorări cu privire la prezența lor în mediul înconjurător.
PFAS sunt substanțe chimice persistente, găsite în apă, sol și chiar în creierul uman. Acestea pot traversa bariera hematoencefalică și se pot acumula în țesutul cerebral, prezentând riscuri neurotoxice potențiale.
Deși sunt utilizate pe scară largă în produse precum tigăi antiaderente, spumă de stingere a incendiilor și ambalaje alimentare, mecanismele prin care PFAS dăunează creierului sunt încă slab înțelese.
O echipă de oameni de știință de la Universitatea din Buffalo a identificat 11 gene care răspund în mod constant la expunerea la PFAS, indiferent de compusul specific testat. Aceste gene sunt esențiale pentru sănătatea neuronală, unele fiind implicate în supraviețuirea celulelor, altele asociate cu moartea celulară.
"Descoperirile noastre indică faptul că aceste gene ar putea fi markeri pentru detectarea și monitorizarea neurotoxicității induse de PFAS în viitor", spune dr. G. Ekin Atilla-Gokcumen, unul dintre autorii principali ai studiului.
De exemplu:
- O genă crucială pentru supraviețuirea neuronală: Dereglată de toate PFAS testate, ceea ce ar putea slăbi apărarea creierului.
- O genă asociată cu moartea celulară: Dereglată în sens opus, semnalând o vulnerabilitate neuronală crescută.
Studiul a dezvăluit, de asemenea, că nu toate substanțele PFAS sunt la fel. Dintre cele șase tipuri testate, acidul perfluorooctanoic (PFOA) — recent clasificat ca periculos de către Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) — a fost cel mai dăunător. Deși a avut o absorbție celulară relativ scăzută, PFOA a modificat expresia a aproape 600 de gene, semnificativ mai multe decât oricare alt compus.
Expunerea la PFAS a afectat, de asemenea, căi biologice esențiale pentru funcția creierului, inclusiv:
- Creșterea sinaptică și funcția neuronală
- Semnalizarea hipoxiei
- Răspunsurile la stresul oxidativ
- Sinteza proteinelor și metabolismul aminoacizilor
Aceste descoperiri subliniază necesitatea evaluării PFAS individual, mai degrabă decât ca o clasă chimică unică.
Vezi și: Temperaturile scăzute, factor de risc pentru AVC. Vasoconstricția afectează funcțiile inimii
Expunerea la PFAS nu este imediat toxică, dar poate avea efecte cumulative în timp. Cercetătorii subliniază importanța identificării markerilor timpurii — precum modificările expresiei genetice — în loc să aștepte apariția simptomelor evidente.
"Suntem expuși la PFAS practic în fiecare zi și nu observăm efectele imediat. Dar aceste substanțe chimice modifică în tăcere procesele celulare fundamentale", explică Atilla-Gokcumen.
Chimicalele eterne - FOTO: Freepik@vecstock
Deși sunt riscante, PFAS rămân indispensabile în anumite industrii, precum stingerea incendiilor și fabricarea semiconductoarelor. Înlocuirea acestor substanțe necesită un echilibru delicat între siguranța mediului și eficacitatea funcțională.
PFAS cu lanț scurt sunt explorate ca posibile alternative, datorită persistenței lor mai scăzute în mediu și acumulării reduse în sistemele biologice. Cu toate acestea, aceste substitute ar putea prezenta riscuri necunoscute pentru sănătate, subliniind necesitatea unor cercetări suplimentare.
"Dacă înțelegem de ce unele PFAS sunt mai nocive decât altele, putem prioritiza eliminarea celor mai periculoase și căutarea unor substitute mai sigure", afirmă Atilla-Gokcumen.
Vezi și: TriOx, testul care detectează cancerul în stadiile incipiente
Studiul, publicat în ACS Chemical Neuroscience, reprezintă un pas important înainte în înțelegerea neurotoxicității PFAS. Susținut de EPA, această cercetare evidențiază importanța reglementărilor și inovațiilor adaptate pentru a minimiza riscurile, menținând în același timp capacitățile industriale.
Pe măsură ce oamenii de știință continuă să dezvăluie complexitatea expunerii la PFAS, speranța este de a dezvolta soluții care să protejeze sănătatea umană fără a compromite progresele tehnologice.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
