Consultații gratuite la Constanța, pentru pacienții cu tumori cerebrale

Un reputat neurochirurg din Turcia vine la Constanţa pentru a oferi o șansă în plus pentru pacienții diagnosticați cu tumori cerebrale. Pe 13 ocombrie, Prof. dr. Serdar Baki ALBAYRAK pentru a oferi gratuit a...
Unul dintre cei mai cunoscuți neurochirurgi din Turcia, Prof. dr. Serdar Baki Albayrak, vine la Constanţa, pentru a oferi gratuit a doua opinie medicală pacienților din România, cu următoarele diagnostice: tumori cerebrale și ale măduvei spinării, Parkinson, boli degenerative din regiunea lombară și cervicală, spasticitate, hidrocefalie etc.
Cine este specialistul
Prof. univ. dr. Serdar Baki Albayrak (născut în 5 decembrie 1973) este specializat în Neurochirurgie la Facultatea de Medicină a Universității din Istanbul, între anii 1998 și 2004 a urmat rezidențiatul la aceeași universitate, iar în anul 2017 a devenit profesor universitar în Neurochirurgie. Între anii 2006 și 2008 a fost beneficiar de burse de studii la Facultatea de Medicină a Universității Harvard din Boston, Statele Unite ale Americii, respectiv Facultatea de Medicină a Universității din Helsinki, Finalda. A coordonat 3 proiecte majore internaționale: Innoway RG Medical Innovation Inc. (co-fondator), Helsinki aneurysm Project (Helsinki University) și Meningioma stem cell project (Brigham and Women's Hospital Labs). Este membru al Societății de Neurochirurgie din Turcia și al Asociației Europene de Neurochirurgie. A publicat peste 100 de articole de referință în reviste științifice internaționale, fiind citat în peste 600 de articole de specialitate din întreagă lume.
Cum se face programarea
El va oferi gratuit o a doua părere românilor cu tumori diagnosticate pe 13 octombrie, la oficiul din Constanţa al Medical Park. Pacienţii se pot programa prin telefon la 0727.593.533, prin e-mail - [email protected] sau online, pe website-ul oficial.
Ce sunt tumorile cerebrale?
Tumorile cerebrale primare sunt tumorile care se formează la nivelul ţesutului cerebral, terminaţiilor nervoase din creier, membranelor cerebrale, oaselor craniului sau ţesutului muscular care acoperă craniul. De cealalta parte, tumorile cerebrale secundare sunt tumorile care se extind de la alte organe (plămâni, sâni, prostată, etc.) la creier, formând metastaze.
Cum se formează tumorile cerebrale?
Aşa cum se întâmplă şi în cazul celorlalte organe din organism, tumorile se formează din celulele din interiorul creierului. În mod normal, celulele se dezvoltă, cresc şi îmbătrânesc sau mor, iar în locul acestora se formează noi celule. Însă, în cazuri anormale, această formare începe să funcţioneze în mod diferit, iar atunci când încep să se formeze celule care nu sunt necesare sau celulele formate nu mor la timp, acumularea în exces de celule începe să formeze grupuri, astfel încât la nivelul organului respectiv se produce o masă denumită tumoare. Din cauza faptului că nu toate tumorile pot fi denumite cancer, tumoarea formată la nivelul creierului este denumită tumoare cerebrală.
Câte tipuri de tumori cerebrale există?
1. Tumorile cerebrale primare
a. Tumorile cerebrale benigne (meningiomul, schwannomul, chisturile dermoid epidermoide),
b. Tumorile cerebrale maligne (tumorile gliale, multiforme anaplastice și glioblastomul).
2. Tumorile cerebrale secundare. Aceste tumori sunt denumite metastază şi sunt cancere care se extind de la celelalte organe din organism la creier.
Tumorile cerebrale benigne: Aceste tumori sunt tumori ale membranelor cerebrale (menengiom) sau ale terminaţiilor nervoase cerebrale (schwanom) sau ale tumorilor congenitale reziduale (dermoide, chistul epidermoid). Aceste tipuri de tumori pot fi tratate chirurgical cu rezultate excelente.
Tumorile cerebrale maligne: Acestea sunt tumori cerebrale care se dezvoltă anormal sau rapid. Din cauza faptului că se dezvoltă rapid, acestea se extind până la celulele sănătoase din creier. Aceste tumori sunt tratate în funcţie de localizarea, mărimea şi factorii de risc, care le însoţesc, iar viaţa pacientului poate fi prelungită.
Cancerul format la nivelul unui alt organ se poate extinde la creier?
Aceste tipuri de tumori sunt denumite metastaze cerebrale, iar ţesutul canceros de la nivelul celorlalte organe (plămâni, sâni, prostată, stomac şi intestine) se poate extinde la creier. 25% din cancere provoacă metastaze cerebrale.
De ce și cum se formează tumorile cerebrale?
În general nu sunt cunoscute cauzele care duc la formarea tumorilor cerebrale, însă faptul că unele tumori cerebrale (Von – Hippel Lindau) sunt de proveninţă ereditară (genetică), este bine cunoscut în lumea academică.
Există unii factori de risc care stau la baza formării tumorilor cerebrale, după cum urmează:
- Sexul: Tumorile cerebrale sunt întâlnite mai des la bărbaţi, iar menengioamele sunt întâlnite mai des la femei.
- Rasa: Toate tumorile cerebrale sunt întâlnite mai des la rasa albă.
- Vârsta: Tumorile cerebrale sunt întâlnite mai des la persoanele cu vârsta peste 70 de ani, iar la copiii cu vârsta sub 10 ani sunt întâlnite mai des tumorile cerebrale la nivelului cerebelului.
- Istoricul familial: Persoanele care au rude, care suferă de gliom cerebral, au o predispoziţie mai mare de a suferi de tumori cerebrale. În afară de aceasta, traumele craniene, expunerea la radiaţii, unii viruşi, unele vopseli chimice şi unii hormoni sunt cauze cunoscute ca factori de risc pentru formarea tumorilor cerebrale.
Care sunt cel mai des întâlnite simptome ale tumorilor cerebrale?
- Durerea de cap (în special durerea de cap ce apare noaptea),
- Greaţa, vomitatul, vederea dublă, vederea înceţoşată,
- Leşinul (crizele de epilepsie),
- Defecte de mers şi echilibru,
- Pierderea simţurilor la nivelul braţelor şi picioarelor, amorţeala şi lipsa de putere,
- Lipsa de memorie, defecte de personalitate, defecte de vorbire.
Cum se stabileşte diagnosticul pentru tumorile cerebrale?
În prezent, stabilirea diagnosticului pentru tumorile cerebrale se poate efectua foarte uşor şi rapid.
Consultul neurologic: Pentru stabilirea diagnosticului, este important ca, pentru pacienţii care prezintă simptomele şi constatările menţionate mai sus cu privire la tumorile cerebrale, să se efectueze investigaţii cu privire la istoricul familial şi un consult general sau neurologic.
Investigaţiile utilizate pentru stabilirea diagnosticului: tomografia cerebrală (CT), imagistica cerebrală cu rezonanţă magnetică (RMN). Acest investigaţii oferă rapid şi în termen scurt informaţii cu privire la localizarea, tipul şi mărimea tumorii cerebrale.
Biopsie: În cazul unor tumori cerebrale este necesară efectuarea biopsiei.
Care sunt opţiunile de tratament pentru tumorile cerebrale?
În funcţie de tipul, localizarea, mărimea tumorii cerebrale, există 3 opţiuni de tratament diferite printre care se numără tratamentul chirurgical, radioterapia şi chimioterapia.
Pentru care tipuri de tumori cerebrale sunt efectuate intervenţii chirurgicale?
De regulă, metoda standard de tratament pentru toate tumorile benigne, în funcţie de localizarea acestora, este intervenţia chirurgicală. Însă, în funcţie de tipul tumorii şi în cazul în care aceasta are un caracter malign, după tratamentul chirurgical este posibil să fie administrate tratamente suplimentare precum radioterapia sau chimioterapia.
Care este procentul de reuşită al intervenţiilor chirurgicale efectuate pentru tumorile cerebrale?
De regulă, atunci când tumorile cerebrale benigne sunt extirpate în totalitate de o echipă medicală experimentată, rezultatele sunt excelente, motiv pentru care nu mai este cazul administrării unui alt tratament. Însă, în cazul tumorilor cerebrale maligne, atunci când tumoarea nu este extirpată în totalitate în urma intervenţiei chirurgicale, după tratamentul chirurgical se vor administra tratamente de radioterapie şi chimioterapie.
Cum se efectuează tratamentul cu radiaţii în cazul tumorilor cerebrale?
Radioterapia se administrează la nivelul întregului creier sau, în funcţie de tipul şi localizarea tumorii, sunt administrate radiaţii cu energie foarte ridicată (raze x, raze gamma, proton), pe baza unei metode denumită radioterapie stereotaxică. În general, radioterapia este administrată în prima lună după intervenția chirurgicală. Scopul acestui tratament este distrugerea celulelor tumorale sau inhibarea dezvoltării acestora. În rare cazuri, atunci când localizarea tumorii face imposibil tratamentul chirurgical, este posibil să se administreze tratamentul cu radiaţii. Schema de administrare a radioterapiei depinde de tipul tumorii, diametrul acesteia, vârsta şi starea neurologică a pacientului. Este important ca ţesutul cerebral sănătos să fie protejat în timpul administrării radioterapiei.
Concluzie: tumori cerebrale
În prezent, pacienţii ce prezintă simptome şi constatări specifice tumorilor cerebrale se prezintă la medici specialişti în domeniul neurologiei. Pe baza determinării istoricului familial, consultului neurologic şi investigaţii de imagistică specifice (CT, RMN), medicii au posibilitate să stabilească cu uşurinţă şi rapid diagnosticul pentru tumorile cerebrale.
Medicul care efectuează intervenţia chirurgicală pentru tumoarea cerebrală va distribui toate informaţiile pe care le deţine cu privire la pacient, către ceilalţi medici (oncolog radioterapie, oncolog medical, patolog, radiolog), iar în urma unei consultaţii efectuate de consiliul medical, se va decide care este tratamentul potrivit pentru pacient (intervenţie chirurgicală, radioterapie, chimioterapie).
În cazul în care tumorile cerebrale benigne sunt tratate chirurgical, iar tumoarea este extirpată complet, rezultatul operaţiei va fi excelent. Rezultatele tratamentului chirurgical pentru tumorile care se dezvoltă încet sunt bune spre excelente. În cazul tumorilor maligne care se dezvoltă rapid, obiectivul tuturor cele 3 tipuri de tratamente este prelungirea vieţii pacientului. Rezultatele tratamentului chirurgical efectuat în centre medicale dotate cu tehnologie modernă de către echipe medicale experimentate sunt excelente.
În concluzie, nimeni nu trebuie să se teamă de tratamentul administrat în cazul tumorilor cerebrale iar diagnosticul trebuie stabilit fără întârziere. Consultarea unui medic neurochirurg, care are experienţă în domeniul tumorilor cerebrale, va reduce durata intervenţiei chirurgicale, iar pacientul va putea reveni mai repede la viaţa normală.
-
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Îngrijirea paliativă, rol semnificativ după AVC. Crește șansele de recuperare
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.