Cine s-ar fi gândit că spitalizarea poate fi un factor major de risc pentru declinul cognitiv pe termen lung la adulții în vârstă? Ei bine, cercetătorii au descoperit că spitalizările...
Oamenii de știință de la Rush University Medical Center au găsit o asociere între spitalizările de urgență și rata crescută a declinului cognitiv la bătrâni. Rezultatele studiului au fost publicate luna aceasta în revista Academiei Americane de Neurologie.
Studiul compară datele de spitalizare și evaluările cognitive la 777 de adulți mai în vârstă (în medie, 81 de ani, dintre care 75% femei) înscriși în proiectul Rush Memory and Aging (MAP) din Chicago. Studiul a inclus evaluări cognitive anuale și evaluări clinice. Informațiile privind spitalizările au fost obținute din înregistrările din anul 1999 până în 2010 pentru acești participanți.
Toate admiterile la spital au fost desemnate ca fiind elective sau urgente. Din cei 777 de participanți, 460 au fost spitalizați cel puțin o dată în aproape cinci ani de observație. Dintre cei care au fost spitalizați, 222 (29%) au avut cel puțin o internare în spital electivă și 418 (54%) au avut cel puțin o internare non-electivă.
Spitalizările non-elective au fost asociate cu o accelerație a declinului cognitiv de aproximativ 50%. De asemenea, cercetătorii au observat că rata de declin cognitiv a fost mai mult decât dublă față de persoanele care nu au fost spitalizate.
,,Am constatat că cei care au spitalizări non-elective (de urgență) și care nu au fost diagnosticați anterior cu demență sau cu boala Alzheimer au avut o scădere rapidă a funcției cognitive (abilități de gândire), comparativ cu persoanele care nu au fost niciodată spitalizate", a declarat dr. Bryan James, epidemiolog la Centrul de Alzheimer Rush și un profesor la Departamentul de Medicină Internă al Universității Rush.
Aceste constatări au implicații importante pentru luarea deciziilor medicale și grija față de adulții în vârstă. Nu se știe de ce spitalizările urgente prezintă un risc mai mare de declin cognitiv pe termen lung decât spitalizările elective, dar ar putea fi datorate diferențelor de niveluri de boală (deși autorii au controlat pentru starea de sănătate), stres sau proceduri spitalicești implicate.
Autorii intenționează să exploreze aceste motive în cercetarea viitoare. Potrivit Medicalxpress.com, spitalizarea este un factor de risc puțin recunoscut pentru declinul cognitiv și demență pentru un număr mare de adulți în vârstă, care merită o atenție sporită.
Detectarea demenței în primele etape a devenit o prioritate la nivel mondial, iar tratamentele pentru medicamente, strategiile de prevenire și alte intervenții vor fi probabil mai eficiente foarte devreme în procesul bolii, înainte ca distrugerile cerebrale să aibă loc.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
