Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Un nou studiu arată că anumite tipuri de exerciții fizice, făcute timp de 4 ore, săptămânal, sunt esențiale în păstrarea mobilității și încetinirea progresiei bolii Parkinson. Iată despre ce este...
Un nou studiu sugerează că persoanele cu boala Parkinson în stadiu incipient care fac în mod regulat una până la două ore de exerciții fizice moderate de două ori pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos sau grădinăritul, pot avea mai puține probleme cu echilibrul, mersul pe jos și activitățile zilnice mai târziu, odată ce boala avansează. Studiul a fost publicat în ediția online din 12 ianuarie 2022 a Neurology, jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie (link direct studiu).
Cercetătorii au descoperit că cei care au făcut sport în mod regulat timp de cinci ani s-au descurcat mai bine la testele cognitive și au avut o progresie mai lentă a bolii în mai multe aspecte.
„Rezultatele noastre sunt incitante, deoarece sugerează că s-ar putea să nu fie niciodată prea târziu pentru cineva cu Parkinson să înceapă un program de exerciții pentru a-și îmbunătăți cursul bolii”, a spus autorul studiului, dr Kazuto Tsukita, de la Universitatea Kyoto din Japonia, membru în Academia Americană de Neurologie. „Aceasta se datorează faptului că am descoperit că, pentru a încetini progresia bolii, era mai important pentru persoanele cu Parkinson să aibă și să păstreze un program de exerciții fizice decât să fie activ doar la începutul bolii”.
Studiul a analizat 237 de persoane cu Parkinson în stadiu incipient, care aveau o vârstă medie de 63 de ani și care au fost urmăriți de cercetători timp de până la șase ani.
Nivelurile de exerciții ale participanților la începutul studiului au fost determinate cu ajutorul unui chestionar care măsoară timpul și intensitatea exercițiilor fizice în timpul săptămânii precedente, cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta, activitatea casnică precum grădinăritul, și activitatea profesională, cum ar fi îngrijirea altor persoane. Teste cognitive obișnuite au fost folosite pentru a măsura abilitățile verbale și de memorie ale oamenilor și timpul de care aveau nevoie ca să îndeplinească sarcini mentale.
Cercetătorii au descoperit că nivelul de activitate fizică al subiecților la începutul studiului nu a fost asociat cu progresia bolii Parkinson mai târziu. În schimb, au descoperit că este mai important să mențină nivelul de activitate fizică în timp pentru a încetini progresia bolii.
Subiecții care au făcut exerciții fizice moderate până la intense timp de cel puțin patru ore pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos sau dansul, au avut o degradare mai lentă a echilibrului și a mersului pe jos cinci ani mai târziu, în comparație cu cei care nu au făcut atât de mult efort fizic. Cercetătorii au folosit un test comun pentru a evalua simptomele Parkinson ale fiecărei persoane pe o scară de la zero la patru, scorurile mai mari indicând o afectare mai severă.
Persoanele care au avut niveluri sub medie de exerciții fizice moderate până la intense, sau mai puțin de una până la două ore de sport făcut o dată sau de două ori pe săptămână, au avansat, pe perioada studiului, de la un scor mediu de 1,4 la unul aproape maxim, de 3,7. Asta în comparație cu cei care au făcut exerciții fizice de la moderate până la intense, care au avansat, în medie, de la un scor de 1,4 la unul de 3,0, în aceeași perioadă.
Unul dintre testele cognitive folosite de cercetători a presupus măsurarea vitezei de procesare mentală cu ajutorul unui creion și a unei hârtii. În 90 de secunde subiectul trebuie să potrivească numere cu figuri geometrice și are un scor maxim posibil de 110. Persoanele care au muncit mai puțin de 15,5 ore pe săptămână, în medie, au scăzut de la un scor de 44 la unul 40 în decurs de șase ani. Asta în timp ce persoanele care au muncit mai multe ore au avut o o scădere medie de la un scor de 44 la unul 43, în aceeași perioadă.
„Deși medicamentele existente pot oferi persoanelor cu Parkinson o oarecare ameliorare a simptomelor, nu s-a dovedit că acestea încetinesc progresia bolii”, a spus dr Tsukita. „Am descoperit că activitatea fizică obișnuită, inclusiv sarcinile casnice și exercițiile fizice moderate, pot îmbunătăți de fapt evoluția bolii pe termen lung. Cel mai bine, exercițiul fizic nu costă nimic și are puține efecte secundare”, a mai arătat cercetătorul.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.