Hipertensiunea arterială, asociată cu demența. La ce trebuie să fiți atenți și ce măsuri se cer pentru reducerea tensiunii

Peste un miliard de adulți suferă de hipertensiune arterială (egală sau mai mare de 130/80 mm Hg), afecțiune care este factor de risc pentru o serie de boli, inclusiv de cele de inimă sau cele ale sistemului nervos.

Studiile anterioare au asociat tensiunea arterială mărită cu un risc crescut de afectare cognitivă, însă mecanisemele care stau la baza declinului sănătății mintale nu au fost niciodată cunoscute.

Acum, o echipă internațională de cercetători a descoperit ce zone ale creierului sunt cele mai susceptibile de a suferi daune atunci când sistemul cardiovascular este supus la presiune.

”Studiul nostru a identificat, pentru prima dată, locuri specifice din creier care sunt potențial asociate în mod cauzal cu hipertensiunea arterială și cu afectarea cognitivă”, spune Mateusz Siedlinski, biologul medical de la Colegiul Medical al Universității Jagiellonian, potrivit Science Alert.

Vezi și: Adevărul despre Hidroxiclorochină. Care e cel mai bun antiviral, de fapt. De ce a trebuit să stea oamenii în spital dacă nu aveau COVID. Streinu-Cercel: A fost denigrată cu televizorul

Ce spune studiul

Pentru realizarea acestui studiu, Siedlinski și echipa sa au folosit o combinație de date genetice și imagistice, precum și analize observaționale de la 33.000 de înregistrări individuale din banca de date UK Biobank.

În acest mod s-a încercat găsirea daunelor cauzate de hipertensiunea arterială prin prisma demenței, o tulburare neurodegenerativă care afectează peste 55 de milioane de adulți la nivel mondial.

Dintre aceștia, 60-70% suferă de boala Alzheimer, care este cea mai frecventă boală neurodegenerativă și a cărei vârstă de apariție a început, în ultima vreme, să scadă până la 60 de ani

Astfel, această abordare combinată le-a permis cercetătorilor să identifice în ce parte a creierului hipertensiunea pe termen lung poate provoca modificările structurale care duc la declinul funcției cognitive și cum arată aceste modificări în imaginile scanate ale creierului.

”Ne-am gândit că aceste zone ar putea fi cele în care hipertensiunea arterială afectează funcția cognitivă, cum ar fi pierderea memoriei, abilitățile de gândire și demența.

Când ne-am verificat concluziile studiind un grup de pacienți din Italia care aveau hipertensiune arterială, am constatat că părțile creierului pe care le identificasem erau într-adevăr afectate”, explică medicul cardiovascular Tomasz Guzik.

Studiile anterioare sugeraseră asocieri între materia albă totală a creierului și demență, dar nu și între funcția cognitivă.

Echipa a descoperit că modificările structurale au fost în primul rând o consecință a unei diferențe între presiunea sistolică - presiunea din artere atunci când inima bate - și presiunea diastolică - presiunea dintre bătăi.

O tensiune arterială sistolică și o presiune a pulsului (tensiunea arterială sistolică minus tensiunea arterială diastolică) mai mari au avut un impact asupra declinului cognitiv, în timp ce o tensiune arterială diastolică mai mare părea să aibă un efect protector atunci când se ia în considerare presiunea sistolică.

Hipertensiune, factori de risc și simptome

Factorii de risc care cresc tensiunea arterială sunt:

- vârsta (bărbații peste 55 de ani și femeile, peste 65 de ani)

- fumatul

- dislipidemia (colesterol peste 200 mg/dl sau trigliceride peste 150 mg/dl)

- prediabetul (glicemia cuprinsă între 102-105 mg/dl) și diabet (glicemia peste 126 mg/dl)

- obezitatea abdominală.

Tabloul clinic pentru hipertensiunea arterială cuprinde manifestări precum:

- cefalee occipitală

- dispnee

- durere în piept

- adinamie

- vertij

- amețeală

- greață.

Aceste manifestări nu sunt specifice hipertensiunii, astfel, pentru a obține un diagnostic corect este important să fie asociate cu valori tensionale ridicate.

Hipertensiune arterială, diagnostic și tratament

Diagnosticul hipertensiunii se bazează atât pe istoricul medical al pacientului, cât și pe examenul fizic. Măsurarea tensiunii arteriale se realizează cu pacientul așezat pe pat (clinostatism) și în picioare (ortostatism), fiind necesare mai multe măsurători pentru compararea valorilor, dar și pentru a evita unele valori induse de prezența medicului, așa numita hipertensiune de halat alb.

După punerea diagnosticului cu certitudine, se va institui o schemă terapeutică adaptată nevoilor fiecărui pacient în parte.

Tratamentul medicamentos poate cuprinde preparate (medicamente hipertensiune) precum:

- diuretice tiazidice;

- diuretice de ansă;

- betablocante;

- blocante de calciu dihidropiridinice;

- blocante de calciu nondihidropiridinice;

- inhibitori ai enzimei de conversie (IEC);

- blocanți ai receptorilor de angiotensină, potrivit Mayo Clinic.

În contextul în care tensiunea arterială ridicată este factor de risc pentru alte afecțiuni, precum bolile de inimă sau cele neuronale, este indicaă adoptarea unui stil de viață sănătos, cu reducerea consumului de sare, dar și cu evitarea sedentarismului. 

Demența, factorii de risc și cauzele comune

Potrivit dr. Tomi Mitchell, demența este declinul mental iar simptomele pot varia de la unele ușoare (uitat cheilor acasă) la unele severe (unde locuiește sau chiar a aragazului pornit și plecat de acasă). Așa cum deja am menționat, demența nu mai este o afecțiune ce ține strict de vârstă, iar printre factorii de risc se află:

- hipertensiunea la vârstă medie, desigur, netratată;

- obezitatea la vârstă medie, adică 40 - 50 de ani;

- diabetul este un factor de risc pentru demenţă vasculară;

- fumatul este un factor de risc pentru toate tipurile de demenţă;

- sedentarismul și izolarea socială;

- rezerva cognitivă.

Mare parte dintre acești factori pot fi preveniți, prin dietă și activitate fizică.

”Vârsta este un factor de risc pentru dezvoltarea demenței, iar o scară largă de populație afectată de acestea se află în intervalul de peste 65 de ani”, afirmă dr. Mitchell, potrivit EatThis.

Vezi și: Antibiotice, doar cu rețetă specială. Florin Buicu, după decizia lui Alexandru Rafila: Viața reală ne arată că mergem la farmacie și ne cumpărăm orice medicament fără niciun fel de prescripție