Îmbătrânirea. Cum se modifică creierul pe măsură ce trece timpul

Odată cu înaintarea în vârstă, regiunile funcționale din creier devin mai puțin distincte și interconectate, în special în acele rețele legate de atenție și cogniție. Constatarea, publicată de cercetătorii de la Școala de Medicină Duke-NUS în Journal of Neuroscience, completează înțelegerea actuală a declinului longitudinal în integritatea rețelei creierului, asociate cu îmbătrânirea.

"În prezent, trăim într-o societate care îmbătrânește rapid", a spus autorul studiului, profesor asociat, Juan Helen Zhou, neurolog de la Duce-NUS. „În comparație cu studiile transversale, este esențial să se înțeleagă schimbările cerebrale în timp, care stau la baza îmbătrânirii, atât sănătoase, cât și patologice, pentru a vedea eforturile de încetinire a îmbătrânirii cognitive.”

Creierul uman conține rețele neuronale segregate funcțional, cu conexiuni interne dense și interconectivitate redusă. Îmbătrânirea se presupune că este asociată cu o specializare funcțională redusă și segregarea acestor rețele de creier.

Profesorul asociat Zhou și profesorul Michael Chee, director al Centrului de neurologie cognitivă Duke-NUS, au condus echipa de cercetare, colectând date din evaluările neuropsihologice și scanarea creierului prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) dintr-o cohortă de 57 adulți tineri sănătoși și 72 de vârstnici sănătoși din Singapore. Fiecare participant în vârstă a fost scanat de două până la trei ori, într-o perioadă de până la patru ani. Evaluările neuropsihologice au testat abilitatea participanților de a procesa rapid informațiile, de a-și concentra atenția, de a-și aminti informațiile verbale și vizuale, de a planifica și de a executa sarcini.

Scanările fMRI au măsurat modul în care regiunile creierului sunt conectate funcțional, pe baza fluctuațiilor nivelului de oxigenare a sângelui de joasă frecvență, în timp. Participanților li s-a cerut să se relaxeze cu ochii deschiși și să rămână nemișcați.

Dr. Joanna Chong, primul autor al lucrării a dezvoltat a transformat imaginile fMRI în reprezentări grafice, care descriu interconectarea și intra-conectarea rețelor creierului la fiecare individ. Apoi a comparat diferențele în rețelele funcționale ale creierului între participanții tineri și vârstnici apoi în rândul persoanelor vârstnice, pe o perioadă mai lungă de timp.

Cum afectează congiția shimbările din creier

Echipa a urmărit schimbările în rețelele funcționale ale creierului care au afectat abilitățile cognitive specifice, cum ar fi gândurile și acțiunile orientate spre scopuri și alegerea în care să se concentreze atenția. Pe măsură ce o persoană înainta în vârstă, aceste rețele asociate cu cunoașterea sunt mai puțin eficiente în transferul de informații, mai vulnerabile la perturbări și mai puțin distinctive.

„În ansamblu, cercetarea noastră avansează înțelegerea schimbărilor din rețeaua creierului în timp, declinul cognitiv care stau la baza îmbătrânirii sănătoase", a spus profesorul asociat Zhou. „Acest lucru poate facilita viitoarele activități de identificare a persoanelor în vârstă cu risc de tulburări legate de îmbătrânire sau de a identifica strategii care pot păstra funcția cognitivă.”

Comentand cu privire la acest studiu, profesorul Patrick Casey, vicepreședinte senior de cercetare la Duke-NUS, a declarat că „îmbătrânirea este un factor de risc semnificativ pentru o varietate de boli cronice la oameni, inclusiv bolile neurodegenerative și cerebrovasculare. Guvernele din toată lumea sunt îngrjorate de implicațiile asupra sănătății populației din ce în ce mai îmbătrânite. Cercetarea de bază, cum ar fi aceasta, joacă un rol vital pentru eforturile de a ne ajuta să rămânem mai sănătoși, pe măsură ce trăim o viață mai lungă".

Cercetătorii urmăresc să examineze în continuare modul în care diferiți factori, cum ar fi riscurile genetice și cardiovasculare, ar putea influența schimbările legate de îmbătrânire în rețelele creierului. Prin studierea unui grup mai mare de adulți sănătoși tineri, adulți și vârstnici, ei speră să dezvolte modalități mai bune de a anticipa declinul cognitiv.