Insomnia cronică poate duce la creșterea riscului de accident vascular cerebral cu 51%. Care sunt simptomele insomniei cronice și cum se poate trata aceasta.
De-a lungul vieții, fiecare dintre noi poate avea probleme cu somnul, din varii motive, însă cele mai multe dintre acestea sunt ocazionale. Însă insomnia cronică este o tulburare de somn pe termen lung și afectează aproape 30% din populația generală, potrivit American Academy of Sleep Medicine.
Insomnia este considerată cronică dacă o persoană are probleme în a adormi sau în a rămâne adormit cel puțin trei nopți pe săptămână timp de trei luni sau mai mult.
De reținut că insomnia cronică poate afecta funcționarea mentală și poate crește riscul de depresie și anxietate, fiind asociată și cu alte probleme de sănătate, precum bolile de inimă, afecțiunile renale, hipertensiunea, diabetul, accidentul vascular și obezitatea, toate acestea fiind cu impact major asupra calității vieții.
Un studiu din 2005 a constatat că persoanele cu insomnie au de aproape zece ori mai multe șanse de a suferi de depresie semnificativă din punct de vedere clinic și de aproximativ 17 ori mai multe șanse de a suferi de anxietate semnificativă din punct de vedere clinic decât cele fără insomnie.
Cu toate acestea, direcția relației dintre depresie, anxietate și insomnie este neclară.
Un nou studiu, publicat în revista Neurology, a furnizat mai multe dovezi privind legătura dintre insomnie și accidentul vascular cerebral, notează Medical News Today
Astfel, în acest studiu, persoanele care au raportat cel mai mare număr de simptome de insomnie au avut un risc de accident vascular cerebral cu 51% mai mare decât cele care nu au raportat niciun simptom de insomnie.
Accidentul vascular cerebral are printre factori de risc consumul de alcool, fumatul și sedentarismul.
După ce au fost ajustați acești factori, cercetătorii au constatat că, cu cât scorul simptomelor de insomnie era mai mare, cu atât mai mare era riscul de a suferi de accident vascular în timpul urmăririi.
De asemenea, oamenii de știință ai descoperit că legătura dintre insomnie și accidentul vascular a fost mai puternică la persoanele de sub 50 de ani.
Persoanele din acest grup mai tânăr, cu scoruri ale simptomelor de insomnie de cinci până la opt, aveau un risc de aproape patru ori mai mare de accident vascular cerebral decât persoanele sub 50 de ani fără simptome de insomnie.
”Legătura dintre somnul deficitar și accidentul vascular cerebral la pacienții mai în vârstă este mai mică, cel mai probabil pentru că riscul de accident vascular cerebral în general este mult mai mare la vârstnici, în toate domeniile.
Pe măsură ce pacienții îmbătrânesc, influența relativă a somnului scade în comparație cu alte afecțiuni ale acestora, cum ar fi hipertensiunea, diabetul și bolile de inimă”, a afirmat dr. Adi Iyer, neurochirurg și neuroradiolog intervenținoal la Institutul de Neuroștiințe Saint John’s Health Center din Santa Monica (SUA, California).
Pentru toți participanții, indiferent de vârstă, asocierea a crescut și mai mult în rândul persoanelor cu diabet, hipertensiune, boli de inimă și depresie.
De altfel, autorii studiului au ținut să sublinieze că rezultatele obținute nu arată faptul că insomnia cauzează accidentul vascular cerebral, dar evidențiază o asociere independentă între cele două. Mai mult decât atât, aceștia au precizat că există o limitare a studiului, în contextul în care simptomele insomniei au fost auto-raportate.
Chiar și așa, dr. Iyer a arătat că somnul insuficient a contribuit la o dereglare endocrină și metabolică.
”Somnul insuficient provoacă probabil o dereglare inflamatorie și metabolică care este asociată cu diabetul, bolile de inimă și hipertensiunea arterială, care sunt factori de risc cunoscuți pentru accidentul vascular cerebral”, a mai spus dr. Iyer.
Insomnia cronică poate fi cauzată de o serie de factori, dar cel mai adesea este legată de o afecțiune medicală de bază. Anumite medicamente și stimulente pot cauza insomnie cronică, împreună cu modelele de stil de viață.
Astfel, condițiile medicale care pot duce la insomnia cronică includ:
- problemele respiratorii, precum astmul, apneea de somn, boala pulmonară obstructivă cronică
-insuficiență cardiacă congestivă
- diabet
- refluxul de acid
- hipertiroidism
- fibromialgie
- durere
- sindromul picioarelor neliniștite
- menopauză
- incontinență urinară
- stres, atât fizic cât și emoțional
- anxietate și depresie
- tulburare bipolară
- boala Alzheimer
- boala Parkinson.
Pentru unele persoane, anumite medicamente și stimulente pot provoca insomnie cronică. Printre acestea se numără:
- alcool
- antidepresive
- beta-blocante
- cofeină
- medicamente pentru chimioterapie
- medicamente pentru răceală și alergii care conțin pseudoefedrină
- diuretice
- droguri ilegale, cum ar fi cocaina și alte stimulente
- nicotină
- laxative stimulante.
De asemenea, anumite modele de stil de viață pot duce la insomnie cronică. Acestea includ:
- munca în schimburi
- călătoriile frecvente pe mai multe fusuri orare, ceea ce duce la decalaj orar
- inactivitatea fizică
- somnul frecvent în timpul zilei
- lipsa de rutină pentru trezire și somn
- un mediu de somn precar.
Insomnia cronică poate provoca simptome atât pe timp de noapte, cât și în timpul zilei și poate interfera cu capacitatea de a vă continua sarcinile zilnice.
Simptomele pot include:
- probleme de adormire
- trezirea pe parcursul nopții
- probleme în a rămâne adormit sau probleme în a reveni la somn
- trezirea prea devreme
- somnolență în timpul zilei sau stare de veghe
- nu vă simțiți odihnit după o noapte de somn
- iritabilitate
- modificări ale dispoziției, cum ar fi senzația de depresie
- dificultăți de concentrare
- probleme de memorie
- creșterea numărului de greșeli și accidente, notează Healthline.
Tratamentul insomniei cronice depinde de cauza care a dus la această tulburare de somn și poate implica medicamente sau terapie. Astfel, împreună cu tratarea afecțiunilor existente, medicul poate recomanda una sau o combinație de variante de tratament pentru insomnia cronică.
Variantele de tratament includ:
- terapia cognitiv comportamentală, care implică educarea obiceiurilor de somn, precum și tehnici de relaxare
- medicamente. Deși sunt eficiente, medicii nu recomandă somniferele pe termen lung din caza efectelor secundare pe care le dau, care pot include somnolență în timpul zilei, uitare, somnabulism, probleme de echilibru și căderi. Trebuie precizat că anumite clase de somnifere creează dependență.
Vezi și: De ce să dormi cu o pernă între picioare. Ce nu ai știut până acum. Cum te ajută
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
