Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Această terapie la îndemâna oricui poate ameliora starea de agitație a persoanelor cu demență.
Muzica este o prezență constantă în viețile noastre, modelându-ne emoțiile, acțiunile și chiar stările cognitive. Fie că ne motivează în timpul exercițiilor fizice, ne îmbunătățește starea de spirit sau ne ajută să ne relaxăm, influența sa este de necontestat. Din ce în ce mai mult, muzica este recunoscută pentru potențialul său terapeutic, mai ales în domeniul tratamentelor medicale.
Terapia prin muzică este folosită acum în diverse contexte medicale, cum ar fi tratamentul cancerului, gestionarea durerii și reabilitarea post-accident vascular cerebral. În ultimii ani, rolul muzicii în ajutarea persoanelor cu demență a primit o atenție deosebită, demonstrând beneficii remarcabile atât pentru pacienți, cât și pentru îngrijitorii acestora.
Pentru persoanele cu demență, muzica poate reduce anxietatea și depresia, oferind o îmbunătățire semnificativă a stării generale de bine. Atât pacienții, cât și îngrijitorii lor simt o ușurare, deoarece muzica îi ajută să facă față mai bine stresului emoțional și psihologic asociat cu demența.
Terapia prin muzică — fie că implică cântatul, interpretarea la instrumente sau simpla ascultare — a demonstrat că poate îmbunătăți funcțiile cognitive, în special la adulții vârstnici cu probleme de memorie sau demență.
Cu aproximativ un deceniu în urmă, cercetătorii au descoperit că ascultarea muzicii activează multiple regiuni ale creierului, mult mai multe decât se credea anterior. Sistemul limbic (responsabil pentru emoții și memorie), ariile cognitive (implicate în învățare și percepție) și regiunile motorii (care controlează mișcările voluntare) sunt toate angajate atunci când procesăm muzica.
Această activare largă ajută la explicarea impactului neurologic profund al muzicii. Un aspect esențial este faptul că unele studii sugerează că muzica ar putea ajuta la regenerarea conexiunilor neuronale.
Dat fiind că demența apare adesea din cauza morții celulelor din creier, capacitatea muzicii de a întări sau repara conexiunile deteriorate prezintă un potențial semnificativ pentru tratament, potrivit Science Alert.
Nu orice muzică afectează creierul în aceeași măsură. Melodiile familiare și preferate au cel mai mare impact asupra emoțiilor și memoriei. Aceste melodii declanșează eliberarea hormonilor responsabili de starea de bine, generând plăcere și consolidând amintirile legate de muzică.
Această conexiune este esențială în îngrijirea persoanelor cu demență, deoarece zonele din creier asociate cu amintirile muzicale rămân adesea intacte mai mult timp decât alte regiuni afectate de această afecțiune.
Ascultarea melodiilor familiare poate ajuta pacienții cu demență să gestioneze stările de confuzie, agitație și starea de confuzie crescută care apare adesea după-amiaza sau seara.
Terapie prin muzică - FOTO: Freepik
Un studiu realizat de Institutul Cambridge pentru Cercetarea Terapiei prin Muzică a explorat efectele muzicii asupra pacienților cu demență. Rezultatele au arătat că ascultarea melodiilor preferate a dus la schimbări în ritmul cardiac și în mișcările fizice, subliniind capacitatea muzicii de a influența emoțiile, memoria și chiar reacțiile fizice. Cântatul sau rememorarea amintirilor în timp ce se asculta muzică a intensificat și mai mult aceste efecte.
Alte studii au demonstrat că, în timpul și după sesiuni de ascultare a muzicii, pacienții cu demență au experimentat mai puțină agitație, agresivitate și anxietate, iar starea lor generală de spirit s-a îmbunătățit. Remarcabil, mulți pacienți au avut nevoie de mai puține medicamente după expunerea constantă la terapia muzicală.
În plus față de ascultarea pasivă, unii cercetători au explorat beneficiile programelor de antrenament muzical pentru susținerea funcțiilor cognitive la pacienții cu demență. Rezultatele preliminare sugerează că aceste programe pot îmbunătăți funcțiile executive — rezolvarea problemelor, reglarea emoțiilor și atenția — mai eficient decât exercițiile fizice singure.
Muzica este pe cale să joace un rol tot mai important în îngrijirea demenței. Totuși, pentru a maximiza potențialul său terapeutic, este esențial ca muzica folosită să fie semnificativă pentru pacient. Combinarea terapiei prin muzică cu alte strategii de tratament, cum ar fi medicamentele, poate susține auto-îngrijirea și poate îmbunătăți starea generală de bine.
Pe măsură ce cercetările avansează, muzica va continua probabil să fie o piatră de temelie în intervențiile non-farmacologice pentru tratamentul demenței, oferind o modalitate unică și puternică de a implica, liniști și sprijini pacienții în viața lor de zi cu zi.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.